Povestea Anthropic, de la ruptura cu OpenAI la cea mai mare listare din istorie: compania fondată de fraţii Amodei acum aproape şase ani a atras 81,3 miliarde de dolari pe Nasdaq

Autor: Rareş Udrescu Postat la 19 noiembrie 2026 5 afişări

Povestea Anthropic, de la ruptura cu OpenAI la cea mai mare listare din istorie: compania fondată de fraţii Amodei acum aproape şase ani a atras 81,3 miliarde de dolari pe Nasdaq

Anthropic, compania americană care dezvoltă asistentul de inteligenţă artificială Claude, intră astăzi la tranzacţionare pe bursa Nasdaq, sub simbolul ANT, după cea mai mare ofertă publică iniţială din istorie: 980 de milioane de acţiuni vândute la 83 de dolari bucata, adică 81,3 miliarde de dolari atraşi de la investitori, la o evaluare de aproximativ 1.500 de miliarde de dolari. Drumul până aici a început la finalul lui 2020, cu o ruptură în interiorul OpenAI.

Potrivit CNBC şi CNN, preţul a fost stabilit peste intervalul anunţat iniţial, de 70-78 de dolari pe acţiune, iar oferta a fost majorată faţă de cele 825 de milioane de acţiuni propuse la început. Listarea depăşeşte recordul stabilit în iunie de SpaceX, care atrăsese 75 de miliarde de dolari. Reconstituirea de mai jos are la bază relatări publicate de CNBC, CNN, Associated Press, Reuters, Bloomberg, Fortune, Morningstar şi The Wall Street Journal, precum şi declaraţii publice ale fondatorilor.

Dario Amodei, actualul director general al Anthropic, s-a născut în 1983 la San Francisco şi are un doctorat în biofizică la Princeton. După experienţe la Baidu şi Google, s-a alăturat OpenAI în 2016, unde a ajuns vicepreşedinte pentru cercetare şi a coordonat echipele care au construit modelele GPT-2 şi GPT-3.

Sora sa, Daniela Amodei, conducea operaţiunile companiei şi construia echipele de siguranţă şi de politici publice.

Tensiunile din interiorul OpenAI au crescut după ce compania a primit, în 2019, o investiţie de un miliard de dolari de la Microsoft. Financial Times relata la momentul plecării că ruptura a urmat unor diferenţe privind direcţia organizaţiei după acel acord. Miza discuţiilor era ce ar trebui să urmărească OpenAI: viteza de comercializare a tehnologiei sau garanţiile de siguranţă care ar trebui să o însoţească.

Dario Amodei a respins însă, ani mai târziu, explicaţia legată strict de Microsoft. "Oamenii spun că am plecat pentru că nu ne-a plăcut acordul cu Microsoft. Fals", a declarat el în 2024, într-un interviu pentru podcastul lui Lex Fridman. Potrivit acestuia, diferenţa de fond era convingerea că, pe lângă creşterea la scară a modelelor, este nevoie şi de o muncă separată de aliniere şi siguranţă.

Partea personală a despărţirii a ieşit la iveală abia recent. Jurnalistul Kevin Roose scrie, într-o carte citată de The Atlantic, că Amodei ţinea o listă cu situaţiile în care considera că Sam Altman, directorul general al OpenAI, l-a indus în eroare. Una dintre ele privea lista clienţilor aprobaţi pentru GPT-3, iar alta clauzele de siguranţă din acordul cu Microsoft, inclusiv prevederea din statutul OpenAI potrivit căreia compania ar trebui să înceteze competiţia şi să sprijine un proiect mai sigur, dacă acesta ar apărea. Altman i-ar fi spus că Microsoft nu acceptă clauza, însă Amodei suspecta că aceasta nici nu fusese negociată serios.

The Wall Street Journal a relatat, la rândul său, că în 2020 Altman i-a chemat pe cei doi fraţi într-o sală de şedinţe şi i-a acuzat că îi încurajează pe colegi să transmită board-ului reacţii negative despre el, acuzaţie pe care aceştia au negat-o. Potrivit eWeek, Dario Amodei ar fi pus două condiţii pentru a rămâne: să raporteze direct board-ului şi să nu mai lucreze cu Greg Brockman, preşedintele OpenAI. Ambele au fost refuzate. Aceste relatări se bazează pe surse care nu au fost numite şi nu au fost confirmate oficial de părţi.

La finalul lui 2020, fraţii Amodei au plecat din OpenAI împreună cu un grup de cercetători, iar la începutul lui 2021 a fost înfiinţată Anthropic, ca public benefit corporation în statul Delaware, o formă juridică ce obligă compania să urmărească şi un scop de interes public, nu doar profitul. Printre cofondatori s-au numărat Jared Kaplan, Jack Clark, Chris Olah, Ben Mann, Sam McCandlish şi Tom Brown, autorul principal al lucrării ştiinţifice despre GPT-3. Dario a preluat funcţia de director general, iar Daniela pe cea de preşedinte.

Primii bani nu au venit de la fondurile clasice de venture capital, ci de la antreprenori din zona preocupată de riscurile inteligenţei artificiale. În mai 2021, Anthropic a anunţat o rundă Serie A de 124 de milioane de dolari, condusă de Jaan Tallinn, cofondatorul Skype, cu participarea lui Dustin Moskovitz, cofondator Facebook, şi a fostului director general Google Eric Schmidt. Un an mai târziu, runda Serie B, de 580 de milioane de dolari, a fost condusă de Sam Bankman-Fried, aproximativ 500 de milioane de dolari provenind din FTX şi Alameda Research. După prăbuşirea FTX din noiembrie 2022, participaţia a fost vândută în cadrul procedurii de faliment.

Primul model Claude a fost lansat în martie 2023, la câteva luni după apariţia ChatGPT. Anthropic şi-a construit identitatea în jurul metodei numite Constitutional AI, prin care modelul este antrenat să îşi evalueze propriile răspunsuri în raport cu un set de principii scrise. Tot în 2023 au intrat în acţionariat marile grupuri tehnologice: Google a investit circa 300 de milioane de dolari în februarie şi s-a angajat la încă 2 miliarde de dolari în octombrie, iar Amazon a anunţat în septembrie o investiţie de până la 4 miliarde de dolari, AWS devenind principalul furnizor de cloud al companiei. Amazon şi-a dublat ulterior angajamentul, la 8 miliarde de dolari, în noiembrie 2024.

Evaluarea companiei a crescut de la circa 4 miliarde de dolari în 2022-2023 la 61,5 miliarde de dolari în martie 2025, 183 de miliarde de dolari în septembrie 2025 şi 380 de miliarde de dolari în februarie 2026, după o rundă de 30 de miliarde de dolari condusă de fondul suveran al Singaporelui GIC şi de Coatue. În mai 2026, Anthropic a atras alte 65 de miliarde de dolari la o evaluare de 965 de miliarde de dolari, într-o rundă condusă de Altimeter Capital, Dragoneer, Greenoaks şi Sequoia Capital.

Creşterea a fost susţinută de clienţii corporativi şi de instrumentele pentru programatori. Veniturile au crescut de peste zece ori în 2025, la 4,6 miliarde de dolari, iar în trimestrul al treilea din 2026 au ajuns la 16,96 miliarde de dolari, potrivit documentelor depuse la autoritatea americană de supraveghere a pieţei de capital (SEC). Pierderea netă din acelaşi trimestru a fost însă de 23,29 miliarde de dolari, pe fondul investiţiilor masive în capacitate de calcul. Pe ultimele 12 luni încheiate la 30 septembrie, veniturile au totalizat 35 de miliarde de dolari.

Principiile de siguranţă care au stat la baza despărţirii de OpenAI au fost puse la încercare în acest an. La începutul lui 2026, Pentagonul a cerut să poată folosi Claude în orice scop legal, fără restricţiile impuse de companie, iar Anthropic a refuzat să renunţe la limitele privind armele autonome şi supravegherea în masă. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a desemnat compania drept "risc pentru lanţul de aprovizionare", o etichetă rezervată de regulă firmelor legate de state ostile, iar preşedintele Donald Trump a cerut agenţiilor federale să nu mai folosească produsele Anthropic. Compania a pierdut un contract de 200 de milioane de dolari şi a dat în judecată Departamentul Apărării pe 9 martie, iar OpenAI a semnat la scurt timp un nou contract cu Pentagonul.

Prospectul de listare şi o analiză publicată de Morningstar arată o structură de guvernanţă neobişnuită pentru o companie listată, construită pe cinci clase de acţiuni. Acţiunile de clasă A, vândute în IPO şi deţinute şi de investitorii timpurii, de angajaţi şi de cofondatori, dau drept la profit, dar împreună nu pot depăşi 49,9% din voturi. Acţiunile de clasă N dau drept la profit fără drept de vot şi sunt destinate partenerilor strategici, în principal Amazon şi Google, care vor deţine după listare circa 15%, respectiv 14% din capital, potrivit Bloomberg. Clasa E va fi emisă după listare pentru angajaţii care nu sunt cofondatori.

Controlul propriu-zis se află în alte două clase, care nu dau drept la profit. O singură acţiune de clasă F, deţinută de Founder LLC, societatea celor şapte cofondatori, aduce 50,1% din voturile pe chestiunile generale. În interiorul acestei societăţi, fiecare cofondator are un vot, iar decizia se ia cu majoritate simplă, astfel că patru dintre cei şapte pot stabili cum este folosită acţiunea.

A doua acţiune specială, de clasă T, aparţine Long-Term Benefit Trust, un organism cu cinci membri independenţi, cu expertiză în domenii precum securitatea, economia, sănătatea şi ştiinţa, care nu deţin acţiuni Anthropic şi nu primesc o parte din profit. Printre ei se numără fostul preşedinte al Rezervei Federale americane Ben Bernanke şi expertul în securitate naţională Richard Fontaine. Fondul alege patru dintre cei şapte membri ai consiliului de administraţie şi îi poate revoca fără să motiveze decizia, iar ceilalţi trei sunt aleşi de cofondatori împreună cu acţionarii de clasă A. Angajaţii vor putea nominaliza şi revoca, prin acţiunile de clasă E, unul dintre administratorii aleşi de fond.

Fiind o public benefit corporation, Anthropic este obligată legal ca administratorii săi să pună în balanţă interesele financiare ale acţionarilor, interesele celor afectaţi de activitatea companiei şi scopul de interes public din statut, definit drept dezvoltarea şi menţinerea responsabilă a inteligenţei artificiale avansate pentru beneficiul pe termen lung al umanităţii. Compania are şi un fond propriu, Anthropic Public Benefit Fund, care a primit aproape 850 de milioane de acţiuni de clasă N, circa 5% din capital, o participaţie de 75-100 de miliarde de dolari la evaluările discutate pentru listare. Pentru că fondul fiduciar alege majoritatea consiliului, Anthropic are statut de companie controlată la Nasdaq, ceea ce o scuteşte de unele cerinţe privind independenţa comitetelor interne, iar Morningstar notează că plafonarea voturilor investitorilor de pe bursă ar putea complica includerea acţiunilor în unii indici bursieri.

Modelul de afaceri este orientat aproape în întregime către companii. Aproximativ 85% din venituri provin de la clienţi corporativi, iar la 30 septembrie peste 11.900 de clienţi generau fiecare venituri anuale de cel puţin 100.000 de dolari, dintre care circa 250 depăşeau 10 milioane de dolari. Clienţii existenţi au cheltuit în trimestrul al treilea de aproximativ nouă ori mai mult decât cu un an înainte. Prospectul semnalează însă şi riscuri: doi clienţi nenumiţi au generat împreună aproape un sfert din veniturile din 2025, multe dintre marile contracte nu sunt pe termen lung, iar compania şi-a asumat angajamente de 518 miliarde de dolari pentru capacitate de calcul, în mare parte către Google, Amazon, Microsoft şi Broadcom, circa 80% dintre ele fiind obligaţii ferme.

Rivalitatea dintre cele două companii continuă şi la nivel financiar. OpenAI anunţa în martie o evaluare de 852 de miliarde de dolari, după o rundă de 122 de miliarde de dolari, însă Sam Altman a declarat că OpenAI nu se va lista în 2026. Astfel, compania fondată de cei care au plecat din OpenAI ajunge prima pe bursă, cu un prospect care include, potrivit presei americane, zeci de pagini de avertismente privind siguranţa inteligenţei artificiale, pierderile şi dependenţa de marile grupuri tehnologice.

 

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
miliarde,
companie
COVER STORY. Businessul din spatele zâmbetului: cum a ajuns DentOP în topul clinicilor stomatologice

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.