Din analiza principalelor categorii de produse, se observă cum alimentele de bază au fost cele mai afectate de creşterea preţurilor, valoarea cheltuită pentru aceste categorii fiind cu 15% mai mare, în timp ce cheltuielile pentru produse alimentare ne-esenţiale au crescut cu 4%. Dintre produsele alimentare de bază, uleiul a înregistrat creşteri valorice de până la 40%, în vreme ce volumul a scăzut cu aproape 2%. Pentru cafeaua măcinată şi prăjită - considerată de asemenea de către consumatori un produs esenţial - nivelul cheltuielilor a rămas relativ stabil. Cu toate acestea, consumul a scăzut cu până la 7%, la un număr de consumatori constant.

Cheltuielile pentru produsele de îngrijire a locuinţei şi de igienă personală au înregistrat creşteri de 5% în prima jumătate a anului comparativ cu perioada similară a anului precedent. Dintre produsele nealimentare de bază, gospodăriile din România au plătit uşor mai puţin pentru detergent de rufe (-1% în valoare), în timp ce pentru şampon de păr cheltuielile au crescut cu până la 12%, deşi consumul a rămas aproximativ acelaşi.

După o perioadă în care produsele de îngrijire au fost puternic afectate de scăderea consumului în încercarea românilor de a se adapta la contextul economic dificil, în prima jumătate a anului, categorii precum deodorantele şi săpunul de toaletă înregistrează creşteri volumice modeste de 4% fiecare, în timp ce numărul de gospodării care au cumpărat cel puţin o dată aceste produse a crescut uşor.

Comerţul modern câştigă în continuare teren în detrimentul celui tradiţional atrăgând în primele şase luni ale anului 47% din totalul cheltuielilor gospodăriilor din România pentru produse de larg consum, în creştere cu două puncte procentuale faţă de perioada similară a anului precedent. Buticurile şi magazinele alimentare, principalele formate ale comerţului tradiţional, au pierdut 4 puncte procentuale în valoare, antrenând în primele şase luni ale anului curent doar 37% din totalul cheltuielilor pentru produse de larg consum comparativ cu 41% în perioada similară a anului 2010.

La nivel de cheltuieli absolute, în această perioadă hipermarketurile şi supermarketurile au înregistrat rate de creştere de aproape 15% fiecare, iar magazinele de tip discount de 14%. Principalul motor de creştere în cazul formatelor comerţului modern este numărul mai mare de cumpărători, tendinţă explicată şi de expansiunea teritorială dinamică a marilor lanţuri de retail.

Studiul are la bază informaţii obţinute prin monitorizarea consumului casnic a aproximativ 90 de categorii de produse de larg consum prin intermediul cercetării de tip Panel de Consumatori a GfK România, pe un eşantion de 2.200 gospodării, reprezentativ la nivel naţional.