Pariul Raiffeisen pe România: Piaţa bancară ar putea ajunge la active de peste 300 mld. euro şi profituri anuale de 4 mld. euro până în 2030. Gunter Deuber: „Piaţa românească ar trebui să fie mai mare decât cea slovacă”

Autor: Ioana Matei Postat la 20 noiembrie 2026 3 afişări

Pariul Raiffeisen pe România: Piaţa bancară ar putea ajunge la active de peste 300 mld. euro şi profituri anuale de 4 mld. euro până în 2030. Gunter Deuber: „Piaţa românească ar trebui să fie mai mare decât cea slovacă”

România ar putea deveni până în 2030 a treia cea mai profitabilă piaţă bancară din Europa Centrală şi de Sud-Est, după Polonia şi Cehia, potrivit estimărilor prezentate la Viena de Gunter Deuber, economistul-şef al Raiffeisen Bank International. Profitul net anual al sectorului bancar românesc ar putea depăşi 4 mld. euro în scenariul de bază, iar activele bancare ar putea ajunge la aproximativ 268 mld. euro sau chiar 326 mld. euro într-un scenariu de convergenţă mai accelerată.

România se află printre pieţele bancare din Europa Centrală şi de Sud-Est cu cel mai mare potenţial de dezvoltare pe termen lung, în condiţiile în care nivelul intermedierii financiare rămâne mult sub cel înregistrat în economiile comparabile din regiune.

Aceasta este una dintre concluziile prezentării susţinute la Viena de Gunter Deuber, economistul-şef al Raiffeisen Bank International, care consideră că dimensiunea economiei româneşti şi nivelul încă redus al creditării oferă sectorului bancar perspective de creştere.

„Având în vedere dimensiunea populaţiei şi a economiei, piaţa românească ar trebui, la un moment dat, să fie cu siguranţă mai mare decât cea slovacă”, a afirmat Deuber.

Economistul a explicat că dezvoltarea pieţelor bancare este influenţată de factori structurali, iar modificările importante ale dimensiunii şi poziţiei acestora pot avea loc pe parcursul mai multor ani.

În prezent, România reprezintă 9,1% din expunerile băncilor occidentale în regiunea analizată de Raiffeisen, faţă de numai 4,1% în 2004. Ponderea este deja apropiată de cea a Slovaciei, care reprezintă aproximativ 10%.

Polonia şi Cehia rămân cele mai importante pieţe pentru băncile occidentale din regiune, cu ponderi de 27,9%, respectiv 26,6% în 2026.

Profitul sectorului bancar românesc ar putea depăşi 4 mld. euro anual în 2030

Estimările prezentate de Raiffeisen indică o creştere a profitabilităţii sistemului bancar românesc pe parcursul următorilor ani.

În scenariul de bază, profitul net anual al băncilor din România ar putea ajunge la aproximativ 3,97 mld. euro în 2029 şi 4,21 mld. euro în 2030.

Pentru comparaţie, datele şi estimările incluse în prezentare indică un profit net de aproximativ 2,95 mld. euro în 2026.

Astfel, în scenariul de bază, profitul net anual al sectorului bancar românesc ar putea creşte cu aproximativ 43% între 2026 şi 2030.

Raiffeisen estimează că România ar putea depăşi Ungaria după profitul net al sistemului bancar încă din 2027, urmând să ajungă pe locul al treilea în regiunea analizată până în 2030, după Polonia şi Cehia.

„Vedem potenţialul ca, pe termen lung, România să fie a treia cea mai mare piaţă bancară din punctul de vedere al profiturilor, după Polonia şi Cehia”, a spus Deuber.

La nivelul activelor, perspectivele sunt de asemenea semnificative.

La finalul lui 2025, sectorul bancar românesc avea active de aproximativ 195 mld. euro, potrivit datelor prezentate de Raiffeisen Research.

În scenariul de bază, acestea ar putea ajunge la circa 268 mld. euro până în 2030, în timp ce scenariul de convergenţă mai accelerată indică aproximativ 326 mld. euro.

Cele două scenarii pornesc însă de la ipoteze diferite. Primul presupune o creştere moderată a intermedierii financiare, de la 51% la 55% din PIB, şi o depreciere moderată a leului. Al doilea presupune creşterea intermedierii financiare până la 65% din PIB şi absenţa deprecierii leului, în condiţiile menţinerii celorlalţi factori constanţi.

Prin urmare, depăşirea pragului de 300 mld. euro în active bancare nu reprezintă scenariul central al Raiffeisen, ci varianta de dezvoltare mai accelerată a pieţei.

România are unul dintre cele mai reduse niveluri de creditare din regiune

Argumentul principal al perspectivei de creştere este nivelul scăzut al creditării economiei.

Potrivit prezentării Raiffeisen Research, creditul intern acordat sectorului privat reprezintă aproximativ 20% din PIB în România, unul dintre cele mai mici niveluri din regiune.

Pe termen lung, banca vede potenţialul ca acest indicator să ajungă la 40–60% din PIB, în condiţiile unei dezvoltări instituţionale şi ale unei economii mai bine integrate în sistemul financiar.

Deuber consideră că nivelul redus al intermedierii financiare nu reflectă doar un decalaj faţă de economiile mai dezvoltate, ci şi oportunităţi importante pentru bănci.

În prezentarea sa, economistul a arătat că evoluţia creditării în România a fost influenţată de ajustările care au urmat crizei financiare globale, dar şi de politicile fiscale din ultimii ani.

Creşterea necesarului de finanţare al statului poate limita, în anumite condiţii, resursele disponibile pentru sectorul privat.

O consolidare fiscală credibilă ar putea contribui astfel la stimularea creditării companiilor şi la creşterea intermedierii financiare.

Deuber a subliniat că firmele româneşti utilizează şi finanţare provenită din străinătate, inclusiv în relaţie cu investiţiile străine directe. O parte din această cerere ar putea fi preluată în timp de băncile locale, dacă stabilitatea macroeconomică şi condiţiile de finanţare se îmbunătăţesc.

Creditele ipotecare, una dintre marile oportunităţi. Ce legătură are adoptarea euro?

O altă direcţie importantă de dezvoltare este piaţa creditelor pentru locuinţe.

Datele Raiffeisen Research pentru trimestrul al doilea din 2026 arată că România are cel mai redus nivel de penetrare a creditelor ipotecare în comparaţia regională prezentată de bancă.

Deuber a dat exemplul Slovaciei, unde ponderea creditelor pentru locuinţe în PIB a depăşit nivelul Austriei şi s-a apropiat de cel al Germaniei, deşi nivelul de prosperitate al populaţiei slovace nu a ajuns încă la cel al economiilor respective.

Economistul consideră că dezvoltarea finanţării ipotecare în România depinde inclusiv de îmbunătăţirea mecanismelor de refinanţare pe termen lung.

În această discuţie, o eventuală apropiere a României de zona euro ar putea avea un rol important.

Întrebat la Viena în ce măsură un parcurs credibil către adoptarea euro ar putea modifica accesul la creditele pentru locuinţe şi costurile acestora, Deuber a indicat posibilitatea ca băncile să îşi reducă propriile costuri de finanţare.

În discuţie, economistul a folosit un exemplu ipotetic în care băncile ar putea finanţa creditele din România la costuri de 3–4%, în locul unor niveluri de 5–7%.

Acest exemplu priveşte costurile de finanţare ale băncilor şi nu reprezintă o prognoză privind dobânzile pe care le-ar plăti direct clienţii pentru creditele ipotecare.

Analiza Raiffeisen arată că un parcurs credibil către adoptarea euro ar putea reduce riscul valutar, extinde baza de investitori şi facilita accesul la refinanţare pe termen lung.

Totuşi, prezentarea indică şi alte obstacole pentru dezvoltarea pieţei ipotecare, inclusiv problemele structurale şi accesibilitatea locuinţelor.

Raiffeisen anticipează continuarea consolidării pieţei bancare

Pe lângă perspectivele de creştere, Deuber se aşteaptă şi la continuarea procesului de consolidare a sectorului bancar.

„Mă aştept la o consolidare suplimentară în rândul celor mai mari bănci”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, competiţia pentru cotă de piaţă va rămâne importantă.

„Mă aştept ca cel puţin şase jucători să încerce să câştige ceva mai multă cotă de piaţă”, a afirmat Deuber.

Economistul consideră că prezenţa atât a băncilor cu capital local, cât şi a celor cu capital străin este benefică pentru piaţă, întrucât acestea nu concurează întotdeauna pentru aceleaşi categorii de clienţi.

Unele bănci locale sunt mai dispuse să deservească segmente de creditare cu riscuri şi marje mai ridicate, în timp ce alţi jucători se concentrează asupra unor profiluri diferite de clienţi.

În prezentarea Raiffeisen Research, ponderea băncilor cu capital străin în activele totale ale sectorului bancar românesc era de 63,2% la finalul anului 2025.

În acelaşi timp, concentrarea activelor în rândul celor mai mari cinci bănci a crescut, dar piaţa românească rămâne mai puţin concentrată decât unele pieţe bancare mai mici din regiune.

România, o piaţă de creştere pe termen lung

În evaluarea Raiffeisen, sectorul bancar românesc are perspective favorabile de dezvoltare, chiar dacă economia traversează în prezent o perioadă dificilă de ajustare fiscală.

Banca vede potenţial atât în creşterea creditării populaţiei şi a companiilor, cât şi în dezvoltarea serviciilor de administrare a economiilor şi investiţiilor populaţiei.

Valorificarea acestui potenţial depinde însă de stabilitatea macroeconomică, de îmbunătăţirea condiţiilor de finanţare şi de capacitatea economiei de a susţine o creştere sănătoasă a creditării.

 

 

Urmărește Business Magazin

COVER STORY. Businessul din spatele zâmbetului: cum a ajuns DentOP în topul clinicilor stomatologice

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.