♦ În T1/2025, numărul românilor cu depozite mari la bănci, peste plafonul garantat de 100.000 de euro, a scăzut cu 1.654 faţă de finalul anului 2024, iar în T2/2025 încă 2.519 deponenţi bogaţi şi-au lichidat depozitele mari, pentru ca T3/2025 să aducă un uşor reviriment, cu un plus trimestrial de 431 de români cu depozite peste acest plafon ♦ Cumulat, după 9 luni/2025 erau cu 3.742 mai puţini români bogaţi faţă de sfârşitul anului 2024 ♦ Raportat la soldul total al depozitelor populaţiei în lei şi valută, de aproape 400 mld. lei (circa 78 mld. euro) la final de 9 luni/2025, depozitele aflate peste pragul de 100.000 de euro reprezintă aproape un sfert (23%) ♦ Depozitele bancare sunt garantate în cazul falimentului unei bănci în limita echivalentului a 100.000 de euro.

Numărului românilor bogaţi, precum şi sumele economisite de aceştia la bănci, peste pragul de 100.000 de euro, erau în scădere în primele nouă luni din 2025 comparativ cu finalul anului 2024.

Concret, se observă că numărul românilor cu depozite mari la bănci, peste plafonul garantat de 100.000 de euro, a scă­zut în primele nouă luni din 2025 cu 3.742 fa­ţă de situaţia de la sfârşitul anului 2024, până la circa 82.000 de deponenţi.

Iar valoarea cumulată a sumelor economisite de aceştia la bănci, peste pragul garantat, a coborât în 9 luni/2025 cu 600 mil. lei (120 mil. euro), până la  91 mld. lei (18 mld. euro).

Urmărind evoluţia trimestrială pe parcursul anului trecut vedem că T1/2025 a marcat prima scădere trimestrială din ultimul deceniu, numărul românilor cu depozite mari la bănci, peste plafonul garantat de 100.000 de euro, scăzând cu 1.654, iar în T2/2025 încă 2.519 deponenţi bogaţi şi-au lichidat depozitele ce depăşesc acest plafon, pentru ca T3/2025 să aducă un uşor reviriment, cu un plus trimestrial de 431 de românii cu depozite peste pragul de 100.000 de euro.

Astfel, un număr de 82.269 de persoane fizice mai erau în clubul românilor bogaţi la sfârşitul primelor nouă luni din anul 2025 şi aveau depozite bancare mai mari de 100.000 de euro cu o valoare cumulată de circa 91 mld. lei (echivalentul a circa 18 mld. euro), potrivit celor mai recente statistici ale Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB).

Această scădere din 9 luni/2025 vine după ce pe parcursul anului 2024 numărul românilor cu depozite mai mari de 100.000 de euro la bănci a urcat cu 11.630 faţă de 2023, un salt record, totalul ajungând până la un vârf de 86.011 de astfel de deponenţi la finalul anului 2024, în ciuda contextului economic şi geopolitic la fel de tensionat, cu turbulenţe politice pe plan intern, cu război la graniţă, inflaţie persistentă şi dobânzi mici la depozite. Nu­mărul per­soanelor fizice cu depozite peste plafonul garantat de 100.000 de euro s-a majorat astfel în anul 2024 cu 15,6% faţă de 2023, iar valoarea sumelor economisite astfel a făcut un salt de peste 13% în 2024, la 92 mld. lei (18,4 mld. euro).

În aceste condiţii, întrebarea este de ce şi-au lichidat depozitele bancare mai mari de 100.000 de euro cei peste 3.700 de români bogaţi în 9 luni/2025? I-au transferat la alte bănci, astfel încât să se încadreze în plafonul garantat de 100.000 de euro? I-au plasat în titluri de stat sau în alte instrumente financiare? Au fost influenţaţi de contextul economic tensionat, cu ajustare fiscal-bugetară, inflaţie mare, de aproape 10%, şi dobânzi mici la depozite?

Depozitele bancare sunt garantate în cazul falimentului unei bănci în limita echivalentului a 100.000 de euro.

Pentru majoritatea celor cu depozite ban­care multe şi/sau mari contează mai mult siguranţa, lichiditatea decât randa­mentul /câştigul, după cum au susţinut analiştii.

Raportat la soldul total al depozitelor populaţiei în lei şi valută, de aproape 400 mld. lei (circa 78 mld. euro) la final de 9 luni/2025, depozitele aflate peste pragul de 100.000 de euro reprezintă aproape un sfert (23%).

În ultimul deceniu, numărul conturilor care depăşesc pragul de economisire de 100.000 de euro şi valoarea sumelor economisite peste acest plafon s-au majorat de circa 4 ori.

Pentru mulţi români dobânzile ridicate la credite, inflaţia persistentă, dar şi facturile şi impozitele mari le-au dat planurile peste cap şi le-au subţiat considerabil resursele rămase pentru depozite bancare.

Numărul total al deponenţilor se determină prin însumarea datelor consolidate raportate de fiecare bancă, astfel încât o persoană care are depozite la mai multe instituţii de credit este luată în evidenţă de mai multe ori.

O parte din depozitele care depăşesc plafonul garantat de 100.000 de euro ar putea să fie direcţionată de români şi nerezidenţii, care nu acceptă plasamentele riscante, pentru cumpărarea de titluri de stat pentru populaţie având astfel posibilitatea să economisească prin creditarea statului român, care are nevoie de resurse financiare. Ministerul Finanţelor a continuat în ultimii ani emisiunile de titluri de stat pentru populaţie.