Noi reguli pentru piaţa construcţiilor: Toate clădirile ce vor fi construite din 2021 trebuie să aibă consum energetic aproape zero

Autor: Roxana Rosu Postat la 29 decembrie 2020 695 afişări

Toate clădirile pentru care recepţia la terminarea lucrărilor se efectuează în baza unei autorizaţii de construire emise începând cu 31 decembrie 2020 trebuie să respecte standardul nZEB („nearly zero energy building”), adică să aibă un consum de energie aproape egal cu zero, asigurat în mare parte din surse regenerabile de energie, dar şi printr-un grad ridicat de eficienţă energetică.

Noi reguli pentru piaţa construcţiilor: Toate clădirile ce vor fi construite din 2021 trebuie să aibă consum energetic aproape zero

Toate clădirile pentru care recepţia la terminarea lucrărilor se efectuează în baza unei autorizaţii de construire emise începând cu 31 decembrie 2020 trebuie să respecte standardul nZEB („nearly zero energy building”), adică să aibă un consum de energie aproape egal cu zero, asigurat în mare parte din surse regenerabile de energie, dar şi printr-un grad ridicat de eficienţă energetică.

Pentru clădirile publice, această obligaţie era deja valabilă încă de la finalul lui 2018.

Din 2021 aceste reglementări se aplică la nivel european asupra tuturor categoriilor de clădiri private, respectiv locuinţe individuale, blocuri multifamiliale, clădiri de birouri sau alte tipuri de spaţii.

”Ce înseamnă o clădire cu un consum de energie aproape egal cu zero? Deşi nu există o definiţie unitară la nivel european, vorbim despre „o clădire cu performanţă energetică foarte ridicată, care are o reducere substanţială a consumului de energie pentru servicii energetice. Simplu spus, fără să ai nicio diminuare de confort termic, cantitatea de energie necesară a fi consumată în clădire este mai mică cu cel puţin 60% faţă de o clădire obişnuită, iar un procent important din consumul de energie trebuie să provină din surse regenerabile (energie fotovoltaică sau eoliană), pompe de căldură sau agent termic din sistemul centralizat de încălzire, în perspectiva eficientizării şi decarbonării acestuia”, explică Radu Dudău, director al Energy Policy Group (EPG) şi coordonator al proiectului România Eficientă.

În legislaţia naţională, clădirea al cărei consum de energie este aproape egal cu zero este acea „clădire cu o performanţă energetică foarte ridicată, la care necesarul de energie pentru asigurarea performanţei energetice este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut şi este acoperit în proporţie de minimum 30% cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la faţa locului sau în apropiere, pe o rază de 30 de km faţă de coordonatele GPS ale clădirii, începând cu anul 2021.

Performanţă energetică înseamnă necesarul de energie pentru a răspunde nevoilor legate de utilizarea normală a clădirii – necesităţi care includ, în principal, încălzirea, apa caldă menajeră, răcirea, ventilarea şi iluminatul. Pentru perioadele 2031-2040, 2041-2050 şi după 2051, procentul obligatoriu de energie din surse regenerabile se va stabili prin hotărâre a Guvernului.

Totodată, primarii localităţilor cu mai mult de 5.000 de locuitori trebuie să elaboreze planuri locale multianuale pentru creşterea numărului de clădiri noi şi existente al căror consum de energie este aproape egal cu zero, în care pot fi incluse obiective diferenţiate în funcţie de zonele climatice şi de funcţiunile clădirilor.

„Renovarea clădirilor vechi pentru a le aduce la standardul nZEB este crucială, pentru că ele reprezintă cea mai mare parte a parcului imobiliar, iar cele mai multe vor fi în folosinţă şi în 2050. În România, renovarea extinsă este cu atât mai importantă, dat fiind că cele mai multe clădiri sunt vechi şi într-o condiţie mult mai precară ca în vestul Europei”, mai declară Radu Dudău.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
energie,
cladiri,
cladire,
consum

Citeşte pe MonitorulApararii.ro

ZF.ro
O nouă pandemie! Anunţul teribil care vine în mijlocul pandemiei de COVID O nouă pandemie! Anunţul teribil care vine în mijlocul pandemiei de COVID
Cele două oraşe din România care au luat faţa marilor capitale ale lumii, precum Londra şi Paris, şi au lăsat în urmă Bucureştiul ee
Mediafax
COMENTARIU Marius Oprea | Ne-am unit politic de 162 de ani. Restul e în ”studiu de fezabilitate”: am rămas la nivelul călătoriei cu poştalionul COMENTARIU Marius Oprea | Ne-am unit politic de 162 de ani. Restul e în ”studiu de fezabilitate”: am rămas la nivelul călătoriei cu poştalionul
Noua variantă a coronavirusului din Marea Britanie va deveni tulpina dominantă în Germania
MonitorulApararii
Scandal în SUA, după ce militarii din Garda Naţională, care au păzit Capitoliul, au fost daţi afară din clădire şi şi-au petrecut noaptea într-o parcare sau chiar în aer liber Scandal în SUA, după ce militarii din Garda Naţională, care au păzit Capitoliul, au fost daţi afară din clădire şi şi-au petrecut noaptea într-o parcare sau chiar în aer liber
Armata turcă decimată de Erdogan. Alţi peste 200 de militari au fost reţinuţi marţi. În ultimii patru ani, peste 20.000 de militari au fost daţi afară sau arestaţi
MonitorulPartidelor
Dominic Fritz: A treia oară n-am scăpat Dominic Fritz: A treia oară n-am scăpat
Tomac, despre Năsui şi Ciucu: Pretinşi politicieni moralişti. Justificare ieftină şi micime
MonitorulSiguranteiCetateanului
COMENTARIU Valeriu ŞUHAN Poliţia „veselă” COMENTARIU Valeriu ŞUHAN Poliţia „veselă”
COMENTARIU Valeriu ŞUHAN Operaţiunea „Mioriţa”

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.