Într-un interviu acordat CNN, şeful statului a susţinut continuarea sprijinului occidental pentru Kiev şi menţinerea presiunii economice asupra Moscovei, apreciind că dificultăţile economiei ruse ar putea determina Kremlinul, în timp, să accepte negocieri.

Întrebat direct dacă Rusia este pregătită „cu adevărat” să negocieze pentru încheierea războiului, Nicuşor Dan a răspuns scurt:

„În acest moment, nu.”

Preşedintele a continuat spunând că statele occidentale trebuie, în opinia sa, să menţină actuala strategie de sprijin pentru Ucraina şi de presiune asupra Rusiei.

„Trebuie să continuăm să sprijinim Ucraina şi să impunem sancţiuni Rusiei”, a declarat Nicuşor Dan.

Şeful statului consideră că situaţia economică a Rusiei poate deveni unul dintre factorii care să determine Moscova să îşi schimbe poziţia.

„Cred că economia rusă suferă şi acesta este un motiv bun pentru ca Rusia să ajungă, la un moment dat, la negocieri. Nu văd acel moment acum, dar sper să vină destul de curând”, a spus preşedintele.

Noi tentative diplomatice, dar fără un acord

Declaraţiile lui Nicuşor Dan vin într-un moment în care Statele Unite încearcă din nou să găsească o formulă de negociere între Moscova şi Kiev.

Eforturile de mediere conduse de Washington au rămas blocate timp de mai multe luni. La începutul lunii septembrie, administraţia Trump i-a trimis pe Steve Witkoff şi Jared Kushner la Moscova şi Kiev pentru a încerca relansarea procesului. Kremlinul a transmis ulterior că nu exclude reluarea discuţiilor tripartite Rusia-Ucraina-SUA, însă până acum nu a fost obţinut un progres decisiv.

La New York, în marja Adunării Generale a ONU, Volodimir Zelenski şi Donald Trump au discutat pe 22 septembrie inclusiv despre posibilitatea unui armistiţiu limitat privind atacurile asupra infrastructurii energetice.

Zelenski a afirmat după întâlnire că Ucraina este dispusă să accepte diferite formule pentru oprirea reciprocă a atacurilor asupra obiectivelor energetice. În acelaşi timp, atacurile aeriene ale celor două părţi au continuat, iar un acord general privind încetarea războiului rămâne departe.

Presiune economică asupra Rusiei

Ministrul rus de Finanţe, Anton Siluanov, a declarat pe 21 septembrie că deficitul bugetar al Rusiei va ajunge la aproximativ 3% din PIB în 2026, aproape dublu faţă de nivelul de 1,6% planificat iniţial. Guvernul rus a majorat taxele pentru a acoperi cheltuielile suplimentare, inclusiv cele legate de operaţiunile militare şi apărarea aeriană.

Moscova intenţionează să se împrumute mai mult decât estimase iniţial, iar costurile de finanţare au crescut pe fondul dobânzilor ridicate. În acelaşi timp, veniturile mai mari obţinute din petrol oferă Kremlinului în continuare o sursă importantă de finanţare.

Occidentul încearcă să crească presiunea asupra acestor venituri. Statele Unite au promovat în septembrie un nou pachet amplu de sancţiuni care vizează industria energetică şi de apărare a Rusiei, precum şi aşa-numita „flotă din umbră” utilizată pentru exportul petrolului în pofida restricţiilor occidentale. Kremlinul susţine, la rândul său, că sancţiunile suplimentare îngreunează procesul de negociere.

Nicuşor Dan: România trebuie să continue să sprijine Ucraina

În interviul pentru CNN, preşedintele a insistat că Ucraina trebuie sprijinită în continuare.

„Ucraina este un stat independent care a fost atacat şi trebuie să o sprijinim”, a spus Nicuşor Dan.

România a avut un rol important atât în sprijinirea refugiaţilor ucraineni, cât şi în tranzitul mărfurilor şi cerealelor din Ucraina, în special după ce atacurile ruseşti au redus capacitatea Kievului de a utiliza unele dintre propriile porturi.

Importanţa rutelor de la Dunăre a crescut din nou în 2026. În august, Rusia a atacat infrastructura portului ucrainean Ismail, aflat în apropierea frontierei române, într-un moment în care exporturile ucrainene erau deja afectate de problemele de securitate din Marea Neagră.

Problema interceptoarelor şi a apărării aeriene

Nicuşor Dan a atras atenţia şi asupra unei alte probleme cu care se confruntă Ucraina şi statele europene: numărul insuficient de interceptoare pentru apărarea antiaeriană.

Potrivit preşedintelui, problema nu ţine doar de disponibilitatea statelor de a furniza Ucrainei astfel de sisteme, ci şi de capacitatea industriei occidentale de a produce suficient de repede muniţie şi interceptoare.

„Nu este o problemă a voinţei, este o problemă de producţie. Cu toţii nu am fost pregătiţi pentru asta”, a afirmat Nicuşor Dan în interviul pentru CNN.

Necesitatea unor capacităţi suplimentare de apărare aeriană a devenit şi mai presantă pe măsură ce Rusia şi-a intensificat atacurile cu drone şi rachete. Reuters relata pe 22 septembrie că Moscova a început să utilizeze pe scară mai largă inclusiv drone Shahed cu propulsie cu reacţie, mai rapide şi mai dificil de interceptat cu mijloacele folosite împotriva variantelor clasice.