La acea vreme BNR avea mai mult aur în rezervă decât băncile centrale din Italia, Australia, Grecia, Brazilia sau Norvegia, şi aproape cât Japonia. De la înfiinţarea Băncii Naţionale a României, rezervele de aur au fluctuat în funcţie de evenimente istorice - războaie şi decizii politice -, dar şi de ciclurile de creştere economică.

Astfel, România avea în anul 1900, la începutul secolului XX, 10,5 tone de aur. Rezerva s-a dublat în următorii cinci ani şi a ajuns la 22,5 tone în 1905, pentru ca apoi să urce constant până în 1940, când a atins maximul de 139,88 tone.

Un important punct de inflexiune în această direcţie este perioada 1915-1920, când România a predat Rusiei tezaurul. În 1920, BNR avea mai puţin de două tone de aur, însă rezerva a revenit în următorii cinci ani pentru a ajunge la aproape 73 de tone în 1925, de la 64,1 tone în 1915, cu un an înainte de semnarea decretului de predare a Tezaurului.

Cititi mai multe pe www.mediafax.ro