Deputatii au votat saptamana trecuta un proiect de lege initiat de PNL prin care consilierii judeteni si locali sau primarii care ies din partidele din care fac parte isi pierd functiile administrative. Desi ideea stoparii migratiei politice a intrunit consensul coalitiei, liderul UDMR Marko Bela a comentat insa ca respectivul proiect este antidemocratic si va crea probleme in administratia publica locala.

Pe partea de administratie, stirea saptamanii a fost insa aceea ca guvernul Tariceanu a decis sa nu-si mai asume raspunderea pentru pachetul de legi privind administratia publica locala, care ar urma acum sa fie dezbatut in Parlament in procedura de urgenta. Pana la dezbateri, au inceput sa apara primele reactii la una din legile respective, cea a prefectului: cum principala prevedere este depolitizarea administratiei (de la 1 ianuarie 2006, conducerea prefecturilor si secretarii generali ai ministerelor devin inalti functionari publici, deci isi pierd dreptul de a mai fi membri de partid), unii prefecti si-au anuntat deja optiunea intre politica si administratie. Mioara Mantale, prefectul de Bucuresti, de pilda, a ales administratia, anuntand ca va parasi politica.

Conform proiectului de reforma a administratiei, prefectul va urma sa ramana doar un inalt functionar public, cu un rol mult mai mic decat cel avut pana acum. In schimb, proiectele de lege maresc puterile primarilor. Acestia vor putea numi sau demite sefii regiilor autonome, ai institutiilor publice locale, vor intocmi proiectul de buget local si vor avea autoritate chiar asupra organelor locale de politie. Tinand cont de statutul primarului conform noului proiect de lege despre migratia politica, amintit mai sus, e lesne deci de inteles ce miza va capata postul de primar dupa ce reforma va fi aplicata: iesita pe usa prefecturii, politica reintra in chip firesc prin fereastra primariei.