„Fiind de formaţie profesor de fizică, este de la sine înţeles că eu însumi cred cu tărie în puterea educaţiei, ştiinţei şi descoperirii ştiinţifice de a ne ajuta să depăşim provocările cu care nu confruntam ca societate. În ultimii ani, în efortul internaţional de a depăşi pandemia de COVID-19 şi efectele sale asupra sănătăţii, economiei şi societăţii, am recurs adesea la oameni de ştiinţă şi la ştiinţă. Răspunzând la o mare provocare pentru omenire în prezent, schimbările climatice, apelăm din nou la oamenii de ştiinţă pentru îndrumarea lor în anticiparea evenimentelor meteorologice extreme, găsirea unor modalităţi inovatoare de adaptare la schimbările climatice, descoperirea şi dezvoltarea tehnologiilor care reduc gazele cu efect de seară. pe care le generăm. Cred cu tărie că în centrul prevenirii şi răspunsului nostru eficient la dezastre naturale (cum ar fi cutremurele sau dezastrele generate de schimbările climatice – inundaţii, secetă sau incendii de vegetaţie) se află o abordare bazată pe colaborare, pe fapte şi soluţii dovedite ştiinţific. Suntem mai puternici atunci când ne unim forţele, atât în ​​calitate de politicieni reuniţi la summituri menite să abordeze probleme internaţionale presante, cât şi ca oameni de ştiinţă care lucrează dincolo de frontierele naţionale ale proiectelor comune de cercetare care generează cunoaştere, beneficiază nu numai pentru cetăţenii. unei anumite ţări, ci pentru umanitate în ansamblu”, a arătat Klaus Iohannis în mesajul transmis în cadrul ceremoniei de deschidere a Conferinţei Europene de Inginerie Seismică şi Seismologie - 3ECEES.

El afirmă că „mai sunt încă multe de făcut pentru a reduce decalajul dintre comunitatea ştiinţifică şi cea care are formula politici publice, pe de o parte, şi comunitatea ştiinţifică şi publicul larg, pe altă parte, în ceea ce priveşte reducerea riscului dezastrelor naturale şi răspunsul la acestea”.

„Avem nevoie de legături mai bune şi mai directe între progresele ştiinţifice şi educaţie în general, învăţământul superior jucând un rol esenţial în diseminarea ştiinţei. De aceea viziunea asupra viitorului educaţiei româneşti lansată recent – ​​numită România Educată – subliniază necesitatea integrării alfabetizării ştiinţifice sporite, precum şi importanţei STEM, în toate nivelurile de educaţie generală. De asemenea, doresc să evidenţiez importanţa datelor ştiinţifice şi a cercetărilor în formularea unor politici publice solide în serviciul cetăţenilor noştri. În mod egal, doresc să subliniez importanţa avertizării timpurii şi a informării şi educaţiei în cauză a publicului cu privire la răspunsul individual adecvat în caz de cutremure, fenomen meteorologice extreme şi evenimente poluante grave. Pentru a anticipa astfel de evenimente, a modelului de impact şi a dezvoltării răspunsurilor eficiente la el atunci când au loc, nu este o bază a comunităţii ştiinţifică, care este foarte bine reprezentată la această conferinţă”, adaugă şeful statului.

Potrivit lui Iohannis, comunitatea de cercetare privind ingineria seismică şi seismologia joacă un rol cheie „în a ne ajuta să înţelegem mai bine un fenomen natural care sa dovedit foarte des distructiv de-a lungul istoriei umanităţii, precum şi în istoria recentă a ţărilor noastre - cutremurele”.

„Cercetarea pe care o întreprindeţi salvează vieţi prin faptul că oferă factorilor de decizie date cheie în reducerea riscului seismic şi prin urmare, are implicate pozitive pentru viaţa cetăţenilor din întreaga lume, influenţând în mod direct bunăstarea acestora. România şi eu personal suntem foarte mândri să vă susţinem activitatea, oferind prin această conferinţă sau platformă pentru comunitatea dumneavoastră de cercetare pentru a vă întâlni, a face schimb de idei şi a planifica cercetarea revoluţionară de mâine”, încheie Iohannis.

Mesajul a fost prezentat de către Alexandra-Maria Bocşe, Consilier de Stat - Departamentul Climă şi Sustenabilitate.