Iuliana Gherasim este mic fermier în Ţibucani, judeţul Neamţ. Colectorii îi plătesc 1,50 lei pe kilogramul de lapte, un preţ pe care îl descrie drept „foarte mic în raport cu cheltuielile pe care le avem”. Numai cositul, greblatul şi adunatul furajelor ajung să coste aproape 15 lei pe prăjină.

„În urmă cu mai mulţi ani, aproape fiecare gospodărie din sat avea una, două sau chiar trei vaci. Acum, în tot satul au mai rămas doar 30–33 de vaci, deşi în Ţibucani sunt aproximativ 700 de gospodării”, a povestit ea la conferinţa ZF Agrobusiness & Food Summit 2026.

Preţul corect, spune fermiera, ar fi de măcar 5 lei, în condiţiile în care laptele ajunge să fie vândut mai departe cu 11–12 lei. Pe lângă preţ, micii fermieri ar avea nevoie de subvenţii pentru animale ca să îşi păstreze gospodăriile.

De unde vine diferenţa

Alina Dodici, cofondatoarea Artesana, cumpără lapte de la opt fermieri din zona Tecuciului, cu ferme între 300 şi 1.000 de vaci. Pentru standardele ei de calitate plăteşte în jur de 2,5 lei pe litrul de lapte de vacă şi 4,5–5 lei pe cel de capră.

„De la preţul de producător la cel din magazin este vorba de procesare, echipamente, oameni, apă, dezinfecţie, soluţii de spălat, ambalaj, etichetare, logistică”, a explicat ea.

Agricultura, printre cele mai lovite sectoare

Numărul insolvenţelor a crescut cu 12% în primele nouă luni din 2026, iar cele mai mari creşteri sunt în agricultură şi construcţii, potrivit lui Ionuţ Daniel Coleaşă, COO al CITR. Practic, 40 din 100 de companii din agricultură au probleme financiare. În trimestrul al doilea, preţurile inputurilor au crescut cu aproximativ 7%, în timp ce preţurile la poarta fermei au scăzut cu 5,7%, potrivit datelor Comisiei Europene citate de Cristina Cionga, director adjunct al FAPPR.