„Sporurile fac parte din câştigurile salariale, dar în aceşti ani, dacă ar fi să fac un comentariu de om din administraţie, s-a abuzat, nu doar s-a uzat, de aceste sporuri. Mă gândesc, de exemplu, la sporuri pentru condiţii vătămătoare, care cred că a fost abuzat, sau chiar la sporurile pentru fondurile europene, nu neapărat la procent, ci la distribuţie acestor fonduri, pentru că exact cum la final de an calificativele în administraţia publică au devenit o formalitate şi aproape toţi funcţionare sunt calificaţi la foarte bine, deşi percepţia asupra acelei instituţii este proastă ca funcţionare din partea cetăţenilor La fel şi acordarea de sporuri europene a devenit un aspect care ţine doar de creşterea de salarii, fără să reflecte aportul funcţionarului respectiv în absorţia proiectului. Mă gândesc că ar fi o chestiune de responsabilitate, ca în condiţiile în care ai beneficiat de un spor de fonduri europene doi ani de zile şi proiectul tău a fost pierdut, poate ar trebui să returnezi acel spor înapoi statului, pentru că atunci, cu siguranţă, vei fi mai atent ca proiectul să se implementeze”, spune Bolojan.

El apreciază că „pentru fiecare drept pe care îl primeşte oricine din administraţie, trebuie să funcţioneze şi nişte reguli care funcţionează în sectorul privat în toată lumea - să ai o responsabilitate şi dacă ai nişte beneficii suplimentare, trebuie să-ţi asumi şi răspunderea pentru ca acele beneficii să aibă un efect social, adică nişte fonduri absorbite”.

„Dacă fondurile, dacă proiectul a căzut pentru că nu s-a terminat lucrarea, nu s-a terminat licitaţia, nu au fost deci închise proiectele, e anormal ca tot aparatul unei primării sau unui minister să beneficieze de fonduri europene, dar la final să constaţi că absobţia nu s-a făcut. Deci da, cred că şi acest fond trebuie analizat şi văzut care sunt efectele şi stabilit nişte criterii într-adevăr după performanţe Aşa spune procedura, numai că din păcate nu se aplică, ci v-am spus a devenit o formalitate”, încheie Bolojan.