El a respins ideea că hotărârea ar fi fost luată pe ascuns şi a contestat afirmaţia potrivit căreia acordul Mercosur ar dezavantaja România.

„Prima, că decizia ar fi fost luată în clandestinitate. A doua, că această decizie legată de Mercosur ar fi în defavoarea României. (…) Întreaga construcţie a textului moţiunii lasă impresia că semnatarii au aflat despre acest acord abia în momentul în care Uniunea Europeană a anunţat încheierea negocierilor. Realitatea este însă că acest acord, unul dintre cele mai ample acorduri comerciale din lume, se află în negociere încă dinainte ca România să devină membru al Uniunii Europene. (…) Vorbim, aşadar, despre un proces început cu ani în urmă. Nimeni nu a fost atunci îngrijorat, nimeni nu s-a întrebat public dacă este bine sau rău, dacă acest tratat ajută sau încurcă România. La finalul anului trecut, pe 19 decembrie, după Consiliul European, când preşedintele Nicuşor Dan anunţa că România este în favoarea acestui acord, a fost linişte”, a declarat Ilie Bolojan.

La rândul său, ministrul Economiei, Irineu Darău, a respins în Senat criticile din moţiunea simplă privind acordul UE–Mercosur, susţinând că documentul conţine afirmaţii false şi ignoră avantajele pentru industrie şi agricultură.

Oficialul a invocat date despre exporturi, taxe şi limitele negociate pentru importurile agricole, afirmând că România are timp să se pregătească înainte de aplicarea efectivă a acordului.

În intervenţia sa, ministrul s-a declarat „dezamăgit” de conţinutul moţiunii şi a criticat modul în care aceasta a fost redactată. „Respect foarte mult acest proces democratic, dar nu înţeleg cum l-aţi scris. Sunt sigur că puteaţi mai bine (…) Aţi reuşit performanţa (…) să scrieţi aceste pagini (…) având fix şapte cuvinte despre agricultură”, a afirmat Irineu Darău, adăugând ironic că „chat GPT-ul ar fi făcut mai bine”.

Oficialul guvernamental a respins chiar premisele documentului parlamentar, susţinând că titlul conţine „trei sintagme mincinoase”. „Mandat clandestin, nu a fost aşa. Fără analiză, nu a fost aşa. Împotriva propriilor interese ale României, nu este aşa”, a spus acesta, subliniind că deciziile au fost luate prin negociere la nivel european şi în urma analizării mai multor scenarii.

Ministrul Economiei a prezentat şi argumente economice, arătând că firmele româneşti plătesc în prezent „47 de milioane de euro doar taxe pe exporturile dinspre România spre ţările Mercosur”, în condiţiile unor exporturi de „176,5 milioane de euro”, în special în telecomunicaţii, servicii de business, transport şi industria auto. Eliminarea taxelor ar avea, în opinia sa, „efect multiplicat” pentru economie.

În privinţa agriculturii, Irineu Darău a susţinut că negocierile au adus garanţii suplimentare pentru România. „S-au obţinut 15 indicaţii geografice protejate (…) limitarea importurilor la 1% pentru carnea de vită (…) şi 1,15% pentru carnea de pasăre”, a declarat ministrul, menţionând şi existenţa unei „clauze de salvgardare” care permite oprirea importurilor în două săptămâni dacă acestea cresc cu 5%.

Acesta a reamintit că negocierile pentru acordul Mercosur durează de peste două decenii şi că România a susţinut procesul inclusiv în 2019, în timpul preşedinţiei Consiliului UE. „După 20 de ani de negocieri (…) acordul a evoluat cu condiţii şi mai bune pentru agricultură şi pentru industrie. Aşadar, ce vrem mai mult?”, a întrebat retoric ministrul.

Irineu Darău a subliniat că decizia din Coreper nu este finală şi că urmează mai multe etape instituţionale europene şi naţionale, proces care ar putea dura ani. „Economia românească are timp să se pregătească şi cred (…) în competitivitatea economiei noastre”, a spus el, pledând pentru un dialog „bazat pe respect şi argumente”.

În final, ministrul a susţinut importanţa unităţii europene în negocierile comerciale globale. „Îmi doresc o Românie puternică într-un bloc unit, european (…) Dacă suntem uniţi, suntem 450 de milioane. Dacă ne luăm separat, va pierde şi România, şi Uniunea Europeană”, a conchis acesta.