Pentru tinerii de azi, inteligenţa artificială (AI) şi digitalizarea nu sunt o provocare, ci un limbaj pe care îl vorbesc natural. La Zbor Hub Iaşi, spaţiul creat de BCR pentru comunitatea de tineri, AI şi noile tehnologii devin nu doar subiecte de discuţie, ci experienţe prin workshopuri, ateliere şi evenimente care îi încurajează să exploreze şi să construiască.

„Tehnologia îi ajută, îi împinge pe tineri în faţă. Ei folosesc tehnologia pentru a face şi dezvolta lucruri, mai ales dacă vorbim despre inteligenţa artificială. Pentru ei este o normalitate. Tehnologia îi sperie mai mult pe oamenii de la 27 de ani în sus”, a spus într-o discuţie cu ZF Cristin Murafa, community manager Zbor HUB Iaşi.

El a explicat că evenimentele organizate la hub-ul Zbor din Iaşi au acoperit până acum zona tech dintr-o perspectivă educaţională: workshopuri şi ateliere de inteligenţă artificială, discuţii despre digitalizare şi tendinţe de piaţă, cât şi prin proiecte concrete, precum cluburi de robotică.

„Nu e doar teorie. Ne dorim să oferim tinerilor contexte în care să testeze şi să înţeleagă cum pot aplica tehnologia în viaţa reală”, a punctat Cristin Murafa.

Cele cinci direcţii ale programului Zbor – educaţie antreprenorială, digitalizare şi AI, dezvoltare personală, sustenabilitate şi lifestyle – răspund direct la nevoile exprimate de comunitatea locală.

„Noi nu oferim doar un spaţiu fizic, ci un ecosistem. Scopul este să devenim un catalizator de business, dar şi un loc unde cariera şi pasiunile tinerilor pot prinde formă.”

Un oraş mare, dar fără destule opţiuni

Cristin Murafa a cunoscut mulţi tineri în cariera lui, având în vedere că pe lângă faptul că este comunity manager al Zbor Hub Iaşi, el coordonează şi programul Work and Travel din cadrul unei companii – unde ajută sute de tineri să îşi îndeplinească visele şi obiectivele. Din experienţă el spune că ceea ce lipseşte oraşului Iaşi, al treilea oraş al României ca mărime, sunt opţiunile de divertisment.

„Sunt săli de sport, VR sau carting, dar toate sunt comune. Ce lipseşte sunt activităţile diferite. Noi încercăm să suplinim acest gol prin seri de film, competiţii de board games sau chiar FIFA pentru că este nevoie de spaţii unde tinerii să se simtă liberi să creeze şi să se exprime.”

Aşa se explică şi diversitatea programului Zbor Hub din Iaşi. De la discuţii cu jurnalişti, avocaţi sau antreprenori până la sesiuni de stretching sau evenimente sportive organizate chiar în faţa clădirii, până la sesiuni de gătit sau seri de film – care se lasă cu discuţii despre cu pe subiectul filmului – ce s-a putut învăţa din film, cum se poate aplica în viaţa reală, cu ce i-ar ajuta pe tineri ceea ce au văzut sau auzit în film.

„Comunitatea se dezvoltă pe baza unui schimb de idei şi resurse. Nu cerem bani, ci implicare. Cea mai mare valoare este timpul pe care cineva îl dă mai departe”, a explicat Cristin Murafa.

Doar în perioada 15 septembrie – 15 octombrie, Zbor Hub Iaşi va găzdui circa 50 de evenimente, aproape două pe zi, de la ateliere educaţionale până la întâlniri de networking şi competiţii informale.

„Vom face un sprint de evenimente. Deci hub-ul în perioada asta va fi super aglomerat. Nu cred că vor fi multe sloturi libere, iar pe parcurs, treptat adăugăm şi evenimente pentru noiembrie, decembrie. Avem şi pentru noiembrie şi decembrie deja unele evenimente programate. O parte dintre ele sunt evenimente educaţionale, adică training-uri, ateliere, work shop-uri pe diferite teme de dezvoltare personală, de educaţie financiară, de educaţie antreprenorială, de digitalizare şi inteligenţă artificială, de sustenabilitate, pe partea de alimentaţie, fashion - haine”, spune community managerul Zbor Hub Iaşi.

El a explicat că Zbor Hub Iaşi se concentrează pe aceste teme deoarece acestea sunt de interes pentru tineri. „Acestea sunt şi cele cinci direcţii ale programului care au fost create ca urmare a identificării nevoilor tinerilor. Adică cam asta îşi doresc ei. Avem în desfăşurare şi două proiecte finanţate de Consiliul Judeţean şi Primăria Municipiului Iaşi, prin care vom avea training-uri pe teme de genul şi am făcut la nivel local, să vedem cam care sunt nevoile lor şi cam tot astea sunt.”

Programul Zbor a fost creat de BCR ca parte dintr-o strategie mai amplă de a sprijini comunităţile de tineri. Dacă proiecte precum „Capitala Tineretului din România” susţin anual un oraş cu finanţare şi vizibilitate, huburile aduc beneficiul pe termen lung: un spaţiu gratuit unde generaţia Z poate experimenta, organiza şi construi.

„La şcoală sunt limitaţi, acasă părinţii sunt mai stricţi. Aici, însă, au libertatea să îşi testeze ideile şi să creeze împreună. De asta se numeşte spaţiu de explorat”, a mai spus Cristin Murafa.

Reţeaua Zbor numără în prezent nouă huburi, dezvoltate în parteneriat cu ONG-uri locale, în Constanţa, Iaşi, Ploieşti, Târgu Jiu, Cluj-Napoca, Baia Mare, Braşov, Vaslui şi Timişoara. Iar până la finalul anului 2025, BCR îşi propune să ajungă la cel puţin 12 huburi, din care două să fie deschise în Bucureşti.

La un an de la lansare, spaţiile Zbor din cele nouă oraşe au adunat peste 51.000 de tineri implicaţi în aproximativ 1.300 de evenimente organizate, au strâns 300 de voluntari activi şi parteneriate cu 250 de ONG-uri şi 50 de companii. Accesul este gratuit, iar conceptul huburilor a fost dezvoltat împreună cu tinerii, având la bază valori precum acceptarea, libertatea de exprimare şi colaborarea.

Ambiţie, energie şi capacitatea de a visa

Tot de la el am aflat că generaţia Z are câteva atuuri clare. „Ei nu se tem să primească un ‘nu’ ca răspuns, pun întrebări şi merg mai departe. În plus, au învăţat de mici să-şi gestioneze energia şi timpul, ceea ce le dă un avantaj enorm. Şi, poate cel mai important, nu renunţă uşor la visurile lor – îşi fac obiective clare şi lucrează pentru ele”, spune managerul Zbor HUB Iaşi.

Totuşi, nu lipsesc provocările: materialismul şi tendinţa de a fi concentraţi exclusiv pe scopul propriu.

„Au o atitudine de tipul <<eu am plătit, tu trebuie să livrezi>>, mai ales când ceva nu merge conform aşteptărilor. Este un comportament pe care îl observ de ani buni şi în programul Work and Travel, unde coordonez sute de studenţi anual”, a mai spus Cristin Murafa.

Totuşi, chiar şi cu provocări, programul Zbor mizează pe energia şi ambiţia tinerilor şi îşi propune să îi ajute să îşi atingă potenţialul. Filosofia de bază este una de tip „win–win”, adică participanţii învaţă, dar la rândul lor contribuie mai departe la comunitate.

„Comunitatea noastră are şi oameni din domeniu care ar putea să fie mentor sau putem noi să sprijinim cu anumite resurse. Noi încercăm să dezvoltăm această comunitate pe bază de schimb de valori, de idei, de resurse, să fie un deal, adică ajutăm pe oricine, iar aşteptarea este să se implice activ în această comunitate, să dea mai departe la alţi tineri.”

Un exemplu simplu arată cum funcţionează acest model: o tânără care venea frecvent la hub-ul Zbor din Iaşi pentru proiectele ei a recomandat un antrenor de fitness, care a ajuns să ţină o sesiune de postural stretching.

„Am transformat sala, am dat scaunele la o parte şi am creat loc pentru o activitate complet diferită. Nu vorbim doar de educaţie clasică, ci şi de experienţe care aduc varietate şi care apropie şi mai mult comunitatea”, a adăugat Cristin Murafa.

Privind spre viitor, Cristin Murafa vrea ca Zbor Hub Iaşi să iasă şi mai mult „în stradă”, prin activităţi în aer liber.

„Eu îmi doresc foarte mult să avem şi activităţi în aer liber, afară. Noi avem un spaţiu oarecum generos în faţa hub-ului dar aş vrea să îl transformăm, spre exemplu, să punem hamace mobile sau să facem activităţi diferite afară. De asemenea, să avem şi activităţi sportive, cum ar fi un concurs de alergat, un marathon cu punct de pornire la Zbor şi de întoarcere tot aici, iar afară să avem spaţii de relaxare după marathon, să mâncăm ceva.”

Un alt lucru pe care Cristin Murafa şi-l doreşte este să facă competiţii sau concursuri unde în juriu să fie companii mari – precum Capgemini, Amazon, Continental sau chiar UiPath – care să lucreze cu tinerii, în grupe.

„Să fie cumva o competiţie între ele. Fiecare să lucreze cu tinerii la un proiect ales împreună, cei din companies ă fie mentori. Spre exemplu, un grup de tineri să lucreze la un plan de afaceri pe un anumit domeniu şi să fie mentoraţi de cineva de la o companie mare. Apoi să îşi prezinte proiectele şi să avem un câştigător care să primească un grant de la compania care l-a mentorat pentru a putea să implementeze planul dezvoltat. Adică să fie un catalizator de business, dar să fie cu mentori din companii mari, internaţionale şi locale.”

De asemnea, pe lista de obiective sau dorinţe a lui Cristin Murafa se află şi creşterea comunităţii de tineri.

„Îmi doresc să avem o comunitate atât de puternică încât, dacă facem un call pentru un proiect, să răspundă 100 de tineri dintr-un singur click. M-am inspirat din exemplul celor de la Târgu Jiu, unde la o prezentare online pentru Capitala Tineretului au fost conectaţi 150 de tineri. La acel nivel vrem să ajungem şi noi”, a adăugat Cristin Murafa.

Astfel, Zbor Hub Iaşi se conturează nu doar ca un spaţiu de explorat, ci ca un „laborator” unde tehnologia, educaţia şi energia generaţiei Z se întâlnesc pentru a construi viitorul.

ZBOR este un proiect BCR care pune la dispoziţia tinerilor huburi fizice, o platformă digitală şi resurse pentru dezvoltare personală şi profesională. Pentru că atunci când tinerii primesc încredere, îşi întind aripile, se implică şi aduc o schimbare pozitivă în comunitate.