Fondul Monetar Internaţional a revizuit în scădere prognoza de creştere economică a ROmâniei în 2025, la 1%, de la 1,6% în estimările anterioare, şi la 1,4% pentru 2026, apreciind că accelerarea investiţiilor finanţate prin programul Next Generation EU va compensa parţial temperarea  consumului privat cauzată de inflaţie şi de efectele consolidării fiscale.

”Guvernul a introdus un amplu pachet de reforme fiscale pentru perioada 2025–2026, care include majorări ale cotelor standard şi reduse de TVA, precum şi continuarea îngheţării salariilor din sectorul public şi a pensiilor în 2026. Se aşteaptă ca inflaţia totală să rămână ridicată în următoarele 12 luni, înainte de a reintra în intervalul de toleranţă al BNR până la sfârşitul anului 2026”, se arată în comunicatul emis de Fond în urma vizitei în România. 

Şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI) pentru România, Joong Shik Kang, s-a aflat zilele acestea într-o vizită în ţara noastră. 

FMI consideră că economia va creşte treptat în contextul consolidării fiscale, esenţială pentru a opri creşterea deficitelor gemene.

Inflaţia va rămâne temporar ridicată, înainte de a reintra în intervalul de toleranţă al BNR până la sfârşitul anului 2026:

• Politica fiscală: Pachetul recent de reforme pentru perioada 2025–2026, care include şi reforme fiscale, este binevenit şi reprezintă un pas important înainte. Implementarea completă a acestuia şi măsuri suplimentare de ajustare începând cu 2027, pentru a reduce deficitul fiscal sub 3% din PIB, sunt esenţiale pentru restabilirea sustenabilităţii fiscale şi macroeconomice.

• Politica monetară: Abordarea prudentă a BNR rămâne adecvată, iar reducerile ratei dobânzii ar trebui reluate doar după ce inflaţia va intra pe o tendinţă ferm descendentă. O flexibilitate mai mare a cursului de schimb pe termen mediu ar consolida rezilienţa la şocuri.

• Politici structurale: Avansarea reformelor structurale, inclusiv creşterea eficienţei statului, este crucială pentru valorificarea completă a fondurilor europene şi susţinerea creşterii economice în contextul ajustării fiscale necesare.

FMI atrage atenţia că retrogradarea ratingului de credit suveran rămâne un risc, întrucât persistă îngrijorările legate de implementarea planificatei consolidări fiscale pentru 2025–2026 şi de sustenabilitatea pe termen mediu a finanţelor publice, având în vedere deficitul fiscal încă ridicat.

În plus, o creştere economică mai lentă în rândul principalilor parteneri comerciali — posibil combinată cu bariere comerciale mai mari, incertitudine şi intensificarea conflictelor regionale — ar putea afecta negativ comerţul şi fluxurile de investiţii străine directe.

Pe de altă parte, o implementare fermă a ajustării fiscale şi a proiectelor de investiţii finanţate din fonduri europene ar putea întări încrederea investitorilor şi reduce primele de risc mai rapid decât se aşteaptă, ceea ce ar conduce la creşterea investiţiilor private şi a economiei.

Riscurile legate de inflaţie includ preţurile mai mari la energie şi şocurile climatice nefavorabile care afectează preţurile alimentelor. O creştere a salariilor peste aşteptări, posibil determinată de nivelul temporar ridicat al inflaţiei totale, ar putea întârzia normalizarea prognozată a inflaţiei de bază.

În ceea ce priveşte deficitul bugetar, FMI consideră că dacă pachetul de reforme va fi aplicat integral deficitul fiscal primar a putea coborî cu aproximativ 1¼ şi, respectiv, 2 puncte procentuale din PIB în 2025 şi 2026, ceea ce ar restrânge deficitul fiscal total la aproximativ 6% din PIB în 2026.

Totuşi, deficitul fiscal se va reduce doar treptat ulterior, ajungând la circa 5% din PIB până în 2030, în timp ce datoria publică raportată la PIB va continua să crească, apropiindu-se de 70%.

”Sunt necesare ajustări fiscale suplimentare de aproximativ ⅔ puncte procentuale din PIB pe an, în medie, începând cu 2027, pentru a reduce în continuare deficitul sub 3% din PIB pe termen mediu şi pentru a stabiliza datoria publică în jurul nivelului de 60%. Specificarea anticipată a unor măsuri concrete, cu aplicare începând din 2027, ar contribui la restabilirea credibilităţii şi la creşterea predictibilităţii politicii fiscale, facilitând planificarea gospodăriilor şi a companiilor şi îmbunătăţind climatul investiţional”, se arată în comunicat.