♦ „Sumele minime necesare pentru tranzacţionarea instrumentelor cu venit fix diferă în funcţie de piaţă. De regulă, pentru piaţa din Frankfurt, valoarea nominală minimă este de 100.000 euro, iar decontarea poate fi făcută doar în euro“, spune Banca Transilvania.

Un investitor care vrea să cum­pere titluri de stat de­no­minate în euro sau dolari emise de statul român, aşa numitele eurobonduri şi prin care Ministerul Finanţelor a atras recent 4 mld. dolari de pe pieţele externe şi pentru care plăteşte chiar şi 7,6% pe an, poate face acest lucru prin inter­mediul unor servicii de brokeraj oferite de bănci, precum BRD, Banca Transilvania, BCR, Citi, având posibilitatea de achiziţie pe piaţa secundară, adică de pe bursele externe.

Suma minimă este condiţionată de cele mai multe ori de numărul de unităţi minime care pot fi achiziţionate de pe bursele unde ajung aceste titluri de stat, de exemplu în unele cazuri 100.000 de euro la Frankfurt, iar comisioanele pot ajunge şi la 60 de dolari pe tranzacţie.

Pentru persoanele fizice, plasarea de ordine se face pe piaţa secundară, adică acolo unde titlurile de stat sunt listate după emisiunile statului, în timp ce investitorii instituţionali (bănci, asigurători, fonduri de pensii, fonduri mutuale) pot participa direct pe piaţa primară. De asemenea investitorii se pot orienta şi către fondurile de obliga­ţiuni ale unora dintre aceste bănci, fonduri care investesc şi în aceste eurobonduri.

„Sumele minime necesare pentru tranzacţionarea instrumentelor cu venit fix diferă în funcţie de piaţă. De regulă, pentru piaţa din Frankfurt, valoarea nominală minimă este de 100.000 euro, iar  decontarea poate fi făcută doar în euro“, a transmis Banca Transilvania la solicitarea ZF.

Pe piaţa din Stuttgart majoritatea titlurilor de stat pot fi tranzacţionate folosind sume mai mici. „Această piaţă este împărţită în două segmente: Stuttgart XSTU – care permite numai decontarea în euro şi Stuttgart FX Plus (XSTF) - care oferă posibilitatea decontării şi în alte monede, precum dolari, lire sterline, facilitând astfel tranzacţionarea titlurilor de stat în alte valute la costuri mult mai reduse, fără să fie nevoie de efectuarea anumitor schimburi valutare. În ceea ce priveşte comi­sionarea, aceasta depinde în mare măsură de suma investită pentru că o parte din taxele datorate terţilor (brokerilor externi prin care BT Capital Partners tranzacţio­nează pe aceste pieţe externe) sunt fixe.“

Dacă un investitor vrea să iasă din acest plasament, adică să vândă instrumentele înainte de scadenţă, de obicei 5, 10 sau 30 de ani, poate face acest lucru pe piaţa de capital, însă pe lângă dobânda acumulată, valoarea finală va depinde şi de preţul de vânzare al titlurilor de stat care va depinde la rândul său de raportul cerere/ofertă la acel moment şi de condiţiile economice, precum inflaţia şi ratele dobânzilor.

De multe ori, aceste instrumente sunt foarte puţin lichide, fie că sunt listate la Frankfurt sau Luxemburg, astfel că se ajunge la un spread semnificativ între cumpărare şi vânzare. Bondurile pe 30 de ani sunt foarte sensibile la evoluţia dobânzilor din economie, în sensul in care o creştere de 1-2% a dobânzii poate aduce o scădere chiar şi de 10-15% pe preţul obligaţiunii.

„BRD oferă clienţilor săi posibilitatea de a investi în titlurile emise de statul român pe pieţele interne şi externe. Anterior tranzacţionării, clientul trebuie să parcurgă anumite etape: determinarea profilului investiţional în conformitate cu cerinţele de reglementare MiFID II şi semnarea cadrului contractual cu privire la tranzacţionarea titlurilor de stat şi serviciile de custodie aferente deţinerilor de instrumente financiare”, spun reprezentanţii BRD – Groupe Société Générale.

Ulterior, banca va stabili cu clientul detaliile tranzacţiei de cumpărare a titlurilor de stat: preţul unui bond, randamentul investiţiei, suma necesară decontării şi data decontării tranzacţiei. Investiţia în eurobonduri este disponibilă clienţilor fără condiţionarea de apartenenţă la un anumit segment de clientelă, precum cel de private banking, adaugă BRD.

La o sumă investită de 100.000 de euro pe 30 de ani şi la o dobândă de 7,67% pe an, suma finală pe care investitorul o va primi la scadenţă din partea Ministerului Finanţelor este de 230.100 de euro, plus suma investită iniţial. Calculul presupune că emisiune va rămâne până la scadenţă.

Pe bursa din Frankfurt, unde au ajuns titlurile de stat în dolari pe 30 de ani, cu 7,625% dobândă, investiţia minimă era de 2.000 de unităţi.

Ce se întâmplă dacă, de exemplu, un client deţine titluri pe 10 sau 30 de ani şi, din cauza unei urgenţe, este nevoie să îşi vândă deţinerile?

„Titlurile de stat sunt instrumente financiare în general lichide, în sensul că există furnizori de preţuri la care acestea pot fi vândute anterior scadenţei. Prin urmare, dacă un client doreşte să vândă deţinerile anterior datei de scadenţă, se poate adresa băncii pentru a obţine o cotaţie la care poate vinde titlurile de stat din portofoliu”, spune BRD.

De asemenea, dacă un investitor este client de private banking al unei bănci care nu se află în distribuţia de titluri de stat, poate cumpăra eurobonduri prin altă bancă?

„În ceea ce priveşte BRD şi modul nostru de lucru cu clienţii persoane fizice, încheiem tranzacţii cu titluri de stat doar cu decontare prin conturile clientului deschise la BRD. Titlurile de stat deţinute de client la un custode pot fi ulterior transferate către alt custode. Serviciile de tranzacţionare si custodie pot fi prestate de entităţi diferite, însă din experienţa noastră acesta nu este un mod uzual de lucru pentru clienţii persoane fizice.”

În urmă cu două săptămâni, Ministerul Finanţelor a împrumutat 4 miliarde de dolari într-o finanţare record de eurobonduri, atât în ceea ce priveşte suma atrasă, cât şi interesul investitorilor, într-un efort de refinanţare a datoriilor şi de acoperire a deficitului bugetar.

Ministerul a atras 1,24 miliarde de dolari pe cinci ani la o dobândă de 6,715% pe an, 1,5 miliarde de dolari pe 10 ani la 7,22% pe an şi 1,25 miliarde pe 30 de ani la 7,67% pe an. Este cel mai mare împrumut în dolari de până acum şi cel mai rapid din punct de vedere calendaristic.

Investitorii au alocat pentru statul român ordine de 11 miliarde de dolari, cel mai mare interes de până acum, însă suma atrasă  în final a ajuns la 4 miliarde. România a urmat aşadar modelul Ungariei, care s-a finanţat la început de an cu bonduri de 4,25 de miliarde de dolari, lansând o ofertă de trei tranşe în încercarea de a-şi consolida bugetul.