Trei sferturi dintre directorii financiari ai companiilor din întreaga lume susţin impunerea unor standarde globale pentru raportarea de mediu, socială şi de guvernanţă (ESG), acelaşi procent remarcând o îmbunătăţire a raportărilor nefinanciare, accelerată de pandemie, potrivit unui sondaj EY.

Raportul sondează opiniile a peste 1.000 de directori financiari din companii care acoperă 14 sectoare şi 26 de ţări.

Conform datelor, 76% dintre directorii financiari din cadrul celor mai importante companii din lume susţin necesitatea unor standarde uniforme la nivel global pentru raportarea ESG, iar 74% dintre aceştia consideră că aceste standarde ar trebui să fie obligatorii.

"În România, există încă un număr limitat de companii care aleg să-şi facă publice performanţele nefinanciare, ceea ce duce la un decalaj în ceea ce priveşte comparabilitatea şi transparenţa, care nu ajută investitorii şi alte părţi cheie interesate să ia decizii pe deplin informate. În plus, chiar şi în cazul companiilor care aleg să facă publice datele şi performanţele ESG, observăm o tendinţă de a raporta numai informaţii pozitive, de foarte multe ori fără o verificare independentă a terţilor, ridicând întrebări legitime cu privire la corectitudinea informaţiilor furnizate", spune Massimo Bettanin, Partener Schimbări Climatice şi Sustenabilitate, EY România.

În acelaşi timp, 70% dintre respondenţi sunt de acord că raportarea ESG reprezintă o parte importantă din atribuţiilor lor, un procent în creştere faţă de 63% anul trecut.

Totuşi, studiul evidenţiază şi o serie de probleme cu care companiile se confruntă în demersul de a oferi raportări ESG utile.

Patru din zece respondenţi au declarat că există o discrepanţă între raportarea ESG şi principalele rapoarte financiare, 38% au indicat o lipsă a concertării pe aspectele importante şi acelaşi procentaj a observat că nu există informaţii privind valoarea adăugată pe termen lung. Pentru o treime dintre respondenţi (33%), lipsa informaţiilor în timp real este un obstacol, iar 32% au menţionat absenţa oricăror rapoarte anticipative.

Principalul obstacol în calea elaborării de rapoarte ESG utile este însă „obţinerea unor direcţii clare din partea investitorilor cu privire la ce îşi doresc de la raportarea ESG”. Totodată, studiul relevă o discordanţă între opinia companiilor privind utilitatea raportărilor lor şi perspectiva investitorilor, care utilizează informaţiile obţinute de la companii pentru a lua decizii legate de portofoliile lor.

De exemplu, jumătate dintre investitorii sondaţi în cadrul unui studiu recent EY sunt îngrijoraţi de lipsa de atenţie acordată aspectelor importante, iar 51% de nivelul de informaţii disponibile privind valoarea pe termen lung.

În acelaşi timp, investitorii par că îşi doresc mai mult decât corporaţiile existenţa unor standarde globale obligatorii (89% comparativ cu 74%), potrivit aceluiaşi studiu.

„Relaţiile cu investitorii din România (prin raportare în cea mai mare parte) sunt încă puternic neautomatizate şi nu întotdeauna în conformitate cu standardele Europei de Vest, cu excepţia cazului în care sunt susţinute de grup pentru companiile inbound. Raportarea pare astfel o listă de verificare a conformităţii, de cele mai multe ori lipsită de perspectivă, fără a se valorifica oportunitatea de comunicare pe care o generează acest document. Efectuarea unei analize a aşteptărilor părţilor interesate, fie ei acţionari, potenţiali investitori, clienţi, angajaţi, este o necesitate. Raportarea financiară şi ESG ar trebui să vină să sprijine o strategie, o viziune a afacerii în viitor, un set de valori demonstrate de date exacte.”, comentează Guillaume Macczak, Partener Asociat, Consultanţă, CFO & GBS Services, EY România.

Concluziile acestui raport au fost formulate după anunţul făcut cu ocazia COP26, privind înfiinţarea noului Consiliu pentru Standarde Internaţionale de Durabilitate (ISSB), care va elabora un set de cerinţe de bază, aplicabile la nivel global, pentru standardele de raportare privind sustenabilitatea, care să vină în întâmpinarea nevoilor investitorilor din întreaga lume.

Studiul „Global Corporate Reporting” evidenţiază, de asemenea, o nevoie urgentă ca departamentele financiare ale companiilor să surmonteze obstacolele majore pentru ameliorarea raportării.