Uniunea Europeană a aprobat un nou pachet dur de sancţiuni împotriva Rusiei, vizând direct băncile ruseşti şi gazoductele-cheie dintre Moscova şi Berlin, într-o mişcare menită să înăsprească presiunea asupra Kremlinului în contextul stagnării negocierilor de pace, informează Financial Times.

Printre măsurile cuprinse în acest al 18-lea pachet de sancţiuni — considerat de oficialii europeni drept unul dintre cele mai severe de până acum — se numără interzicerea oricăror tranzacţii financiare cu băncile ruse deja excluse din sistemul internaţional de plăţi Swift, extinderea embargoului asupra altor 22 de instituţii financiare din Rusia şi o reducere semnificativă a plafonului de preţ impus exporturilor de petrol rusesc.

„Tăiem din nou bugetul de război al Kremlinului,” a declarat pe reţeaua X (fostul Twitter) Kaja Kallas, şefa politicii externe a UE, înainte ca miniştrii europeni să aprobe oficial noul set de măsuri.

Conform noilor reglementări, plafonul impus de G7 asupra exporturilor de petrol rusesc va scădea de la 60 de dolari la 47,6 dolari pe baril — cu 15% sub preţul mediu de piaţă al petrolului rusesc. Acest plafon, introdus iniţial în 2022, permite companiilor din ţările participante să transporte petrol rusesc doar dacă acesta este vândut sub limita stabilită.

Nivelul plafonului va fi reevaluat automat la fiecare şase luni, pentru a se menţine cu 15% sub preţul global. Cu toate acestea, pentru a avea un impact deplin, măsura trebuie să fie acceptată de toţi membrii G7, în special de Statele Unite.

Negocierile pentru adoptarea acestui pachet au durat săptămâni întregi, din cauza opoziţiei premierului slovac Robert Fico, care a cerut Bruxelles-ului mai mult timp pentru a renunţa la contractele de gaz rusesc. Acordul a fost deblocat joi seară, după ce Comisia Europeană i-a oferit Slovaciei garanţii suplimentare.

„În acest punct, ar fi contraproductiv să mai blocăm pachetul 18 de sancţiuni,” a declarat Fico. „Toate opţiunile au fost epuizate, iar continuarea blocajului ar fi pus în pericol interesele noastre naţionale.”

Criticile nu au întârziat să apară. Martin Hojsík, europarlamentar din opoziţia pro-europeană din Slovacia şi vicepreşedinte al Parlamentului European, l-a acuzat pe Fico că, tergiversând impunerea noilor sancţiuni, „a făcut de ruşine întreaga ţară”.