Economiştii aşteaptă o reacţie limitată a pieţelor la suspendarea acordului cu FMI

Autor: Ovidiu Tempea Postat la 03 decembrie 2013 39 afişări

Amânarea aprobării primei evaluări a acordului cu FMI va avea un impact limitat asupra pieţelor financiare, inclusiv pentru faptul că înţelegerea este de tip preventiv, iar măsurile fiscale sunt deja aprobate, iar investitorii se aşteaptă ca România să respecte angajamentele, apreciază economiştii.

Economiştii aşteaptă o reacţie limitată a pieţelor la suspendarea acordului cu FMI

Economiştii punctează în primul rând că România se află în continuare în acord cu instituţiile financiare internaţionale şi pe un anagajament bugetar rezultat din compactul fiscal european, ceea ce nu va permite deraieri la nivelul deficitului, şi au catalogat această situaţie drept o falsă criză.

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, luni seară, că a decis să nu aprobe memorandumul cu FMI, din cauza accizei de 7 eurocenţi la carburanţi. Premierul Victor Ponta i-a propus marţi preşedintelui Traian Băsescu o întrevedere pe tema memorandumului cu FMI şi a proiectului de buget pe 2014, la care să participe atât guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cât şi ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, şi ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea. Întâlnirea va avea loc de la ora 17:00, la Palatul Cotroceni.

"Ce avem în momentul de faţă este un acord care rămâne în funcţiune, fiind semnat şi de Bruxelles şi de Washington. Şansele ca prima evaluare să fie finalizată sunt destul de mici dacă preşedintele nu semnează, ceea ce înseamnă că se amână finalizarea primei evaluări pentru ianuarie, probabil. Consecinţa evidentă este doar la nivelul disponibilităţii tranşei de împrumut, pe care oricum România nu ar fi tras-o, pentru că tratăm acordul la nivel preventiv. Vedem ceva consecinţe, dar moderate", a declarat Ionuţ Dumitru, economist şef la Raiffeisen Bank şi preşedinte al Consiliului Fiscal.

Părerea lui Dumitru este împărtăşită şi de macroeconomistul Florin Cîţu, care apreciază că nu există şanse de întrerupere a acordului cu FMI. "Dacă nu se înţeleg pe această taxă, vor merge pe alta" a afirmat Cîţu.

De asemenea, analiştii UniCredit consideră că acordul stand-by al României nu este ameninţat pe termen scurt de divergenţele politice, care se constituie într-o "falsă criză". Situaţia s-ar putea agrava însă dacă policienii vor continua înfruntarea, deteriorând imaginea ţării.

"Proiectul de buget pentru 2014 conţine taxe ad-hoc controversate, care amintesc mai degrabă de politicile fiscale inconsistente ale Ungariei, decât de o planificare bugetară pe termen lung. Măsuri precum creşterea accizei pe carburanţi şi taxa pe construcţii cu utilitate specială, precum stâlpi, conducte sau baraje, au fost implementate deoarece colectarea taxelor este în continuare cea mai proastă din UE, Consiliul Fiscal estimând evaziunea fiscală la 14% din PIB în 2012", afirmă într-o notă Dan Bucşa, economist UniCredit Research.

Decizia preşedintelui de a respinge memorandumul convenit cu FMI este văzută şi de analiştii ING Bank doar ca o măsură menită să întârzie adoptarea bugetului, probabil până la sfârşitul lunii decembrie.

Economiştii băncii olandeze arată că reacţia iniţială a pieţelor la evenimentele de luni a fost una limitată, iar consecinţele vor fi limitate chiar şi în cazul unei eventuale ruperi (puţin probabile) a acordului de finanţare cu FMI, CE şi BM, având în vedere că este vorba de un acord preventiv.

Analiştii ING bank cred că investitorii ar putea avea încredere că autorităţile din România au învăţat până acum lecţia disciplinei fiscale. Ei amintesc că România s-a angajat să urmeze compactul fiscal al UE şi după încheierea acordului cu FMI, CE şi BM.

În ceea ce priveşte soluţiile la această aparentă criză, economiştii par optimişti, mai puţin Florin Cîţu, care a argumentat că, în eventualitatea renegocierii măsurilor fiscale, FMI va insista în continuare pe noi taxări dacă se renunţă la acciza pe benzină.

"În acest moment FMI nu va accepta o tăiere de cheltuială, pentru că ar interpreta-o ca un şoc negativ pe creşterea economică. Deci, FMI nu va susţine o tăiere de cheltuieli care să compenseze accizele, ci va fi mult mai atras de compensarea acelor venituri din alte surse. Asta este în linia FMI, care susţine că multiplicatorul fiscal este supraunitar", a explicat macroeconomistul.

Preşedintele Consiliului Fiscal crede, în primul rând, că la nivel bugetar se poate acomoda această amânare a acordului cu FMI şi nu exclude ca bugetul să fie aprobat până la finele anului.

"Există mai multe variante posibile de atingere a deficitului agreat cu instituţiile financiare internaţionale. Ele nu impun o măsură, este decizia Guvernului. Fără îndoială că poate fi înlocuită opţiunea cu altceva, fie pe cheltuieli, fie pe venituri. Eu cred că din perspectiva FMI orice opţiune este acceptabilă", a spus Dumitru.

El a punctat că programul de ajustare pentru 2014 inclus în proiectul de lege transmis la Parlament este aproape în totalitate la nivel de venituri, iar la nivel de cheltuieli "nu s-au făcut prea multe modificări, sau sunt nesemnificative".

Dumitru nu mai vede, însă, fezabilă intrarea în board-ul FMI în această lună, opinând că va fi nevoie de o nouă misiune tehnică.

UniCredit notează că scrisorile de intenţie şi memorandumurile precedente convenite cu FMI, CE şi BM au fost semnate de guvernatorul BNR Mugur Isărescu şi de miniştrii Finanţelor. Solicitarea pentru cel de-al treilea acord a fost semnată de Isărescu, de ministrul Finanţelor Publice Daniel Chiţoiu şi de ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea.

În continuare, UniCredit vede două variante de evoluţie a evenimentelor. Guvernul ar putea decide să transmită scrisoarea de intenţie semnată de cei trei oficiali menţionaţi, fără avizul preşedintelui, iat a doua opţiune ar fi renegocierea în luna ianuarie a accizei disputate, situaţie în care boardul FMI va vota asupra scrisorii de intenţie trimisă de România în ianuarie, şi nu în luna decembrie.

Această întârziere nu este importantă, având în vedere că începând din ianuarie 2011 România nu a accesat nicio tranşă pusă la dispoziţie de FMI după ce boardul a aprobat scrisorile de intenţie, notează UniCredit.

Totodată, ruperea celui de-al treilea acord stand-by prezintă o probabilitate scăzută. Pe de o parte, politicienii români ştiu că acordul cu FMI oferă credibilitate sporită, iar pe de altă parte instituţia de la Washington ar prefera să continue colaborarea cu singurul stat din Europa Centrală şi de Est care a finalizat două acorduri stand-by începând de la criza financiară mondială, afirmă analiştii bănvii.

Consecinţa negativă pe termen scurt a deciziei preşedintelui ar putea fi ca România să intre în anul 2014 fără un buget aprobat, încălcând astfel una dintre prevederile acordului cu FMI.

Pe termen lung, există riscul unei devieri de la disciplina fiscală, însă probabilitatea este scăzută în prezent, consideră analiştii UniCredit. Dacă România nu va reuşi să se pună de acord cu FMI în ceea ce priveşte chestiunile de natură fiscală, statul ar putea pierde sprijinul Fondului "la începutul unui an foarte delicat din perspectiva finanţelor publice".

"Pe lângă alegeri, care de obicei aduc o creştere a cheltuielilor publice, legea descentralizării adoptată în noiembrie va permite ca mai multe decizii privind cheltuielile statului să fie luate la nivel local, situaţie care creşte riscul depăşirii ţintei de deficit în 2014", notează UniCredit.

Totodată, dacă Rezerva Federală a SUA va începe în luna ianuarie să reducă programul de achiziţii de obligaţiuni, iar preţurile activelor româneşti (leu, obligaţiuni de stat, etc.) vor scădea drept consecinţă, politicienii ar putea avea un stimulent suplimentar să găsească o soluţie cât mai urgent.

UniCredit anticipează că USL se va rupe înainte de alegerile prezidenţiale de la finele anului viitor, însă fără un impact asupra politicilor publice din moment ce PSD va continua să stabilească agenda.

Dacă inflaţia va depăşi ţinta BNR în a doua jumătate a anului viitor, tensiunile politice ar putea conduce la o performanţă mai slabă a obligaţiunilor guvernamentale româneşti faţă de titlurile emise de alte state din Europa Centrală, mai notează analiştii băncii.

Surse guvernamentale au declarat, luni seara, pentru MEDIAFAX, că board-ul FMI va discuta cel mai probabil în luna martie a anului viitor prima şi a doua evaluare a acordului cu România, după ce o misiune a instituţiei financiare se va afla în luna ianuarie la Bucureşti, întrucât scrisoarea de intenţie şi memorandumul convenit în noiembrie nu pot fi analizate fără semnătura preşedintelui ţării.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
BĂSESCU,
FMI,
ANALIŞTI

Citeşte pe MonitorulApararii.ro

/actualitate/economistii-asteapta-o-reactie-limitata-a-pietelor-la-suspendarea-acordului-cu-fmi-11738028
11738028
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.