Pentru mulţi români, ideea de a cumpăra o proprietate înseamnă, aproape instinctiv, blocarea întregii sume disponibile în achiziţie. Dar într-o perioadă în care dobânzile încă oferă oportunităţi, iar lichiditatea poate produce randament, tot mai mulţi investitori încep să se uite la o altă strategie, folosirea inteligentă a efectului de levier bancar.

„Să stai cu banii blocaţi în conturi de frica pieţei este o strategie păguboasă. Într-o economie cu o inflaţie care muşcă agresiv cu peste 10%, cash-ul înseamnă pierdere netă garantată”, susţine Claudiu Trandafir, economist şi fondator OferteBancare.ro.

Scenariul pare contraintuitiv la prima vedere. În loc să plăteşti integral 500.000 de lei pentru o proprietate şi să rămâi fără lichidităţi, poţi împărţi capitalul în doi piloni, proprietate şi investiţie.

Primul pilon este cel imobiliar. Investitorul plăteşte un avans de doar 15%, adică 75.000 de lei, şi accesează un credit ipotecar de 425.000 de lei pe 25 de ani, cu dobândă fixă de 5%. Rata lunară ajunge astfel la aproximativ 2.485 de lei.

Al doilea pilon este cel al siguranţei şi al randamentului. Restul banilor, cei 425.000 de lei care, într-un scenariu clasic, ar fi fost „blocaţi” în locuinţă, sunt investiţi integral în titluri de stat cu dobândă de 7,4% pe an, neimpozabilă pentru persoanele fizice.

Practic, apare un joc financiar bazat pe diferenţa dintre costul banilor împrumutaţi şi randamentul banilor investiţi. Creditul costă 5%, în timp ce statul plăteşte 7,4% pentru capitalul investit. Diferenţa poate transforma lichiditatea într-un avantaj şi poate genera un flux financiar favorabil investitorului.

Strategia, cunoscută în lumea investiţiilor drept arbitraj financiar, schimbă complet logica tradiţională a ideii de „a cumpăra fără datorii”. În loc ca toţi banii să fie imobilizaţi într-un singur activ, capitalul continuă să lucreze şi să producă randament, în timp ce proprietatea este achiziţionată prin efectul de levier al creditului bancar.

Desigur, strategia vine şi cu riscuri şi presupune disciplină financiară, predictibilitate a veniturilor şi o înţelegere clară a costurilor pe termen lung. Însă într-un context în care mulţi români păstrează sume importante în conturi curente sau depozite cu randamente reduse, tot mai mulţi investitori încep să se întrebe dacă nu cumva matematica poate bate frica de credit.