„Ca ministru, am obligaţia legală de a implementa legile în vigoare (şi Programul de Guvernare). Măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 sunt necesare, nu dorite, pentru a ne putea proteja din toamnă salariile şi bursele. Direct spus, nu mai sunt bani pentru plata salariilor şi burselor pentru tot anul! Este incorect să se creadă că nu îmi este greu că trebuie să le aplicăm şi că nu înţeleg disconfortul creat. Tocmai de aceea am spus că orice măsuri fiscal-bugetare se pot lua doar dacă, în contextul aplicării lor, se protejează posturile oamenilor şi salariile şi se respectă principiile raţionalităţii (să nu ieşim din reperele europene) şi decenţei (cât îşi permite acum, sustenabil, ţara). Drept urmare, în acord cu prevederile acestei legi, am pus recent în consultare publică normele subsecvente pentru segmentul nostru de activitate, pentru a primi propuneri constructive de la oamenii din sistem, astfel încât să o aplicăm cât mai rezonabil. Eu la asta lucrez acum şi aceasta ar trebui să fie miza noastră. Este posibil ca, în aceste prime versiuni, eu şi echipa mea să nu fi văzut şi alte soluţii aplicabile. După ce vom depăşi această criză - multe măsuri fiind temporare -, vom putea regândi lucrurile şi pentru dezvoltare (aşa cum am propus în Raportul QX)”, transmite David.

Acesta spune că, uitându-se la rezultatele din educaţie - analfabetismul funcţional, abandonul şcolar -, şi el are adesea impulsul de a cere demisii în diverse zone de influenţă din sistem, dar nu o face „din responsabilitate” şi „din decenţă”.

„Mi-aş fi dorit foarte mult să fi fost ministrul Educaţiei şi Cercetării într-o perioadă în care să pot construi, fără să fiu nevoit să mă gândesc în fiecare zi la soluţii de restructurare, care, pentru a ne salva în toamnă salariile şi bursele, generează inevitabil şi disconfort. Ştiu că aţi auzit o mulţime de miniştri care au justificat rămânerea în funcţii în numele unei responsabilităţi neclare sau care au plecat cu justificări convenabile pentru a evita presiunea problemelor. Sunt sigur că niciunul dintre ei nu şi-ar dori să conducă acum ministerul. Eu am venit să ajut, nu să încurc. Nu am urmărit şi nu urmăresc o carieră politică, am servit ca specialist-tehnocrat ţara noastră în două mandate legate de două momente critice şi anume criza politică din primul mandat, respectiv criza fiscal-bugetară din acest al doilea mandat. Dacă demisia mea ar fi rezolvat situaţia financiară din Educaţie-Cercetare şi a ţării, aş fi anunţat-o demult! Grija mea acum - şi obligaţia ca membru al Guvernului - este să ne salvăm din toamnă sistemul şi prin asta, alături de reformele din celelalte domenii/sisteme, şi ţara. Vă invit să facem asta împreună, urmând ca apoi să lucrăm - tot împreună - pentru dezvoltare”, încheie Daniel David.

Sindicaliştii din învăţământ au cerut demisia ministrului, contestând prevederile privind creşterea normei didactice cu 2 ore, comasarea unităţilor de învăţământ şi mărirea efectivelor din clase. Cele trei federaţii sindicale - reprezentând peste 250.000 de salariaţi - consideră că măsurile vor duce la concedieri masive şi la „bulversarea fără precedent" a sistemului educaţional.