USL a atacat pe mai multe fronturi contradictorii între ele: au contestat cvorumul de prezenţă la vot, ba pe motiv că ar fi neconstituţional (deşi tocmai fusese declarat ca atare de CCR şi susţinut de cele două legi ale USL în virtutea cărora a fost organizat referendumul), ba pe motiv că ar fi fost introdus după declanşarea suspendării (deşi referendumul a fost organizat deja după legile USL care includ şi prevederea cvorumului). În plus, au contestat atât boicotul declarat de PDL ca să nu se poată realiza cvorumul (deşi boicotul era perfect legal), cât şi numărul de alegători din listele electorale, considerat prea mare pentru a permite realizarea cvorumului (argumentul adus fiind datele INS, din care însă nu se poate deduce niciodată corpul electoral).

În tabăra preşedintelui suspendat, boicotul a fost iniţial justificat prin suspiciuni de "pre-fraudare" cu 10% a referendumului de către USL şi prin teoria că nu trebuie ca alegătorii să participe la o lovitură de stat, însă după 29 iunie a apărut perspectiva ca referendumul să fie invalidat din lipsă de cvorum, astfel încât acuzaţiile de fraudă s-au stins de la sine, lăsând astfel în ofsaid boicotul ca simplă tactică electorală. Abia târziu, când CCR a decis amânarea pentru 12 septembrie a verdictului privind rezultatul referendumului, PDL şi-a adus aminte că iniţial vorbise de fraudă şi a început atacul pe acest front.

Celor de la USL le-a răspuns Curtea Constituţională, admiţându-le numai contestaţia referitoare la listele electorale centralizate de la primării, după ce Autoritatea Electorală Permanentă a comunicat că acestea "nu reflectă structura şi dimensiunea corpului electoral actual", iar MAI a susţinut că nu poate garanta corectitudinea listelor pe care el însuşi le actualizase public şi după care s-a desfăşurat referendumul (mai exact, faţă de alegerile locale din iunie, când pe liste erau 18.315.880 de alegători, actualizarea MAI din în 10 iulie număra 18.308.612, cea din 24 iulie 18.292.514, iar pe lista finală de la BEC rămăseseră 18.292.464 de alegători).

Celor de la PDL, în schimb, le-a răspuns Parchetul de pe lângă ICCJ, care a preluat prompt de la BEC procesele verbale privind listele electorale de la referendum, pentru a examina cele câteva zeci de sesizări de fraudă electorală primite.