În ianuarie 2025 erau 325.000 de elevi cu burse de merit, la fel ca în 2022. Chiar Ministerul Educaţiei a publicat cifra ieri, pe site-ul propriu.

Bursele de merit acordate elevilor din România au fost găselniţa de la care au pornit toate discuţiile publice din jurul “redimensionării” (nu a fost numit tăierii) bugetului anual alocat pentru plata lor.

“Au crescut spectaculos”, s-au dat bani pentru merit şi nu vedem o îmbunătăţire a  rezultatelor la examene, a spus ministrul educaţiei Daniel David.

Primele cifre, publicate chiar de Ministerul Educaţiei arată că nu există nicio creştere spectaculoasă.

În ianuarie 2025 erau 325.000 de elevi cu bursă de merit, spune chiar Ministerul Educaţiei în prezentarea unui studiu pe care l-a publicat ieri pe site-ul propriu. În anul şcolar 2022, înainte ca legea Deca să intre în vigoare erau 347.000 de elevi cu burse de merit. 

Există o creştere a numărului de burse de merit care se vede în luna martie, dar ea vine din faptul că pentru prima dată din anul şcolar 2023-2024 în sistemul de burse de merit au fost incluşi elevii de clasa a V-a, care primesc burse după rezultatele obţinute în primele două module. Astfel că numărul elevilor creşte odată cu intrarea acestor copii în sfera burselor de merit.

Baza de calcul din 2025 nu mai este aceiaşi cu baza de calcul din 2022.

Dacă ne raportăm însă la aceiaşi bază de calcul, bursele de merit, ca număr, nu ca valoare, sunt la acelaşi nivel cu anul 2022. Au apărut bursele de rezilienţă, cele tehnologice, cele pentru mame minore, dar bursele de merit sunt la un nivel constant la baza de elevi de gimnaziu (clasa a VI-a -clasa a VIII-a) şi la liceu.

“Cei care fac o analiză a notelor vor constata o dinamică crescătoare peste pragul stabilit, imediat după ce au apărut bursele. Sigur, nu datorită efortului elevului, ci datorită reperului de bursă”, spune şi Ilie Bolojan, prim-ministru.

Notele care au crescut spectaculos, elevii care nu au depus mare efort, chiar un posibil blat între elevi, profesori şi părinţi pentru note în ultimii doi ani de când a crescut numărul burselor, toate au pornit de la o lipsă a cifrelor şi a informaţilor.

Încă de joia trecută, când a organizat o conferinţă de presă, jurnaliştii i-au cerut cifre lui Daniel David şi eventuale studii de impact.

Singurele cifre au fost cele legate de bugetul total alocat burselor, care a ajuns în 2025 la 6,4 mld. lei faţă de 1 mld. lei în 2022.

David a spus că menţine bursele sociale, dar nu a spus şi câte sunt şi ce sume sunt alocate în acest an. Erau 156.000 în 2022 şi 840.000 în ianuarie 2025, o cifră care apare pentru prima dată într-un studiu al Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei (ISE) :„Efectele burselor şcolare asupra participării elevilor la educaţie - percepţii ale actorilor educaţionali”.

Bursele sociale sunt singurele al căror număr a crescut spectaculos în ultimii trei ani şi niciun oficial din educaţie nu a explicat cum s-a întâmplat acest salt.

Întreaga discuţie cu uite meritul nu e meritul, ghidată de la vârful Ministerului Educaţiei are în spate ori lipsă de cunoaştere a modului în care sunt acordate bursele, ori intenţia de a nu pune pe masă şi aceste cifre.

Ziarul Financiar a trimis de săptămâna trecută o listă cu cinci întrebări la Ministerul Educaţiei în care cere cifre, dar încă nu a primit niciun răspuns. Când îl vom primi, îl vom publica. 

Din ce se vede însă acum, tăierea burselor elevilor a fost stabiltă cu mult înainte de a fi anunţată şi ea nu are nicio legătură cu modul în care este definit meritul.

Se taie bugetul de burse pentru că nu mai sunt bani. Ar fi fost un merit ca Daniel David să îşi asume un astfel de discurs fără a arunca zeci de declaraţii în spaţiul public cum s-a uitat la alte ţări şi a văzut cât este România de generoasă. Nu, nu este deloc generoasă cu copiii săi, alocă 6.200 de euro per elev faţă de 14.000 cât este media în ţările OCDE, spre care tindem.