Componenta numită „Valul Renovării“ a primit prin PNRR peste 2,2 mld. euro (11% din suma totală a PNRR de 21,4 mld. euro), bani care s-au îndreptat sau urmează să se îndrepte spre reabilitarea energetică (anveloparea) şi consolidarea seismică a clădirilor rezidenţiale şi publice din România. Este a treia cea mai bine finanţată componentă a PNRR. Au fost acceptate în proiect blocuri de locuinţe şi case, instituţii şi clădiri publice administrate de autorităţile locale sau centrale.

Scopul a fost creşterea eficienţei energetice prin izolare şi reducerea consumului de căldură. Consolidarea seismică, o altă componentă a proiectului, nu a avut mare succes.

În Bucureşti, de pildă, Administraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic a propus 17 obiective monumente istorice (între care fostul Club A din str. Blănari (Centrul Vechi) sau fosta cofetărie Cireşica de pe Schitu Măgureanu, cu un buget de 58 mil. euro, dar doar pentru şase dintre acestea au şi pornit lucrările.

S-a bucurat, în schimb, de atenţie programul de reabilitare termică a clădirilor, 1.362 de proiecte, în total.

Cererile de finanţare au putut fi depuse exclusiv de autorităţile publice locale şi centrale, nu de cetăţeni sau asociaţii de proprietari, în mod direct.

Asociaţiile de proprietari au mandatat primăriile să depună actele şi să gestioneze proiectele.

Din cele 2,2 mld. euro alocate, au fost cheltuite, până în prezent, aproximativ 1,2 mld euro.