Criza datoriilor europene i-a lovit şi pe birocraţii UE
Discuţiile aflate în desfăşurare pentru planul bugetar al UE în perioada 2014-2020 s-au transformat în această săptămână într-o bătălie grotescă: Germania şi Olanda cer limitarea la 48 mld. euro a cheltuielilor birocratice ale UE, faţă de propunerea CE de 63 mld. euro, Marea Britanie cere îngheţarea cheltuielilor la nivelul anului trecut, iar sindicatele funcţionarilor UE au convocat, în premieră, grevă la 8 noiembrie, ca să împiedice tăierea fondurilor.
Dincolo de problema cu administraţia, Berlinul vrea şi ca noile angajamente bugetare să fie limitate la 1% din venitul naţional brut agregat al UE, faţă de planul CE de 1,05%, iar Londra a ameninţat să blocheze total bugetul dacă se aprobă orice fel de creştere care depăşeşte inflaţia. Lucrurile urmează să fie tranşate la summitul din 22-23 noiembrie, care s-ar putea prelungi până duminică, 25 noiembrie, în estimarea preşedintelui Consiliului European, Herman van Rompuy, dacă nu se ajunge în timp util la un compromis.
În acelaşi timp, Grecia pare să fi obţinut tacit de la "troica" creditorilor (UE, FMI, BCE) o relaxare a austerităţii, judecând după cifrele bugetului pentru 2013 prezentat în parlament de premierul de dreapta Antonis Samaras. El propune o reducere a deficitului fiscal la 5,2% din PIB în loc de 4,2%, cât prevedea prima formă a bugetului; ponderea datoriei publice în PIB creşte de la 179,3% la 189,1%, iar estimarea de scădere a PIB s-a schimbat de la 3,8% la 4,5%. Negocierile cu "troica" pentru suplimentarea cu 30 mld. euro a actualului acord de finanţare se încheie la 12 noiembrie.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro