Volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu peste 6% în primele două luni din 2026, după un 2025 record, iar sectorul a rămas în aprilie singurul motor economic major aflat pe creştere în România, potrivit unei analize Colliers bazate pe date Eurostat.

În acelaşi timp, aproape 1.000 de kilometri de autostradă sunt în execuţie la nivel naţional, pe fondul unui val de investiţii publice în infrastructură. Cu toate acestea, perspectivele pieţei devin tot mai incerte, în contextul tensiunilor politice interne şi al posibilelor întârzieri în atragerea fondurilor europene.

„Încetinirea economiei locale influenţează mai puţin sectorul construcţiilor, unde dezvoltatorii operează în cicluri pe termen lung şi se uită deja la cum va arăta piaţa peste 2-3 ani. În acelaşi timp, piaţa este susţinută puternic de investiţiile publice, care reprezintă mai bine de jumătate din activitatea din construcţii şi care se desfăşoară într-un ritm fără precedent, atât în infrastructura rutieră, cât şi în proiecte precum căi ferate, spitale sau stadioane”, explică Alexandru Atanasiu, Partner | Head of Construction Services.

La finalul lunii aprilie, aproape toţi indicatorii de încredere economică monitorizaţi de Comisia Europeană se aflau în teritoriu negativ, cele mai pesimiste perspective venind din zona consumului şi a retailului.

Serviciile şi industria se situau, la rândul lor, uşor sub media istorică a indicelui de încredere, în timp ce construcţiile au rămas singurul sector aflat încă pe plus, deşi la un nivel considerabil sub maximele atinse în perioada 2023 - 2024, potrivit analizei Colliers. În paralel, segmentul privat rămâne mai prudent în lansarea unor proiecte noi, în contextul costurilor ridicate de finanţare şi al incertitudinilor economice, ceea ce accentuează dependenţa sectorului de investiţiile publice.

„În contextul incertitudinilor interne şi al semnelor de întrebare privind atragerea fondurilor europene, sectorul construcţiilor se află într-un moment de cumpănă. Pe de o parte, autorităţile promit un an record pentru investiţiile publice, estimate să depăşească 8% din PIB în 2026, însă există şi riscul ca aceste aşteptări să fie prea optimiste. Într-o piaţă deja tensionată, cu niveluri ale angajărilor apropiate de maxime istorice, o eventuală frânare bruscă a lucrărilor finanţate public ar putea genera efecte negative importante în întregul sector”.

 În acelaşi timp, ritmul accelerat al proiectelor publice pune presiune pe disponibilitatea forţei de muncă şi pe capacitatea logistică a companiilor de construcţii, într-o piaţă care funcţionează deja aproape de limitele sale operaţionale. Cele mai recente date arată că volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu peste 6% în primele două luni din 2026, după un an 2025 record pentru sector. Totuşi, dincolo de incertitudinile interne, consultanţii Colliers atrag atenţia că piaţa se confruntă şi cu presiuni externe tot mai mari, în condiţiile în care preţurile mai multor materiale de construcţii au reintrat pe un trend ascendent, unele apropiindu-se din nou de maxime istorice. Aceste evoluţii pun presiune pe marjele constructorilor şi pot genera instabilitate în piaţă, dacă afectează semnificativ capacitatea financiară a unor companii din domeniu.