Tendinta de apreciere vertiginoasa a monedei nationale in fata celei euro­pe­ne nu mai poate dura prea mult, in opinia economistilor ungari de la OTP Bank. "Nu ne asteptam sa vedem pe viitor un trend sustinut de apreciere a leului", declara pentru BUSINESS Magazin Eszter Gargyan, economist in depar­ta­mentul de cercetare al grupului ungar, anticipand pentru finele acestui an o paritate de 3,45 lei pentru un euro.

O asemenea concluzie este, de altfel, deja un laitmotiv in comentariile facute de ana­listii romani si straini in ultima vreme. Cu totii pun degetul, din ce in ce mai apa­sat, pe aceleasi rani - deficitele tot mai mari (cu perspective firave de imbunatatire in vii­torul apropiat) sau interminabilele fra­man­tari politice (cu in­doiala "daca Roma­nia este sau nu locul potrivit pentru in­ves­titii in acest moment", dupa cum spunea ambasadorul american Ni­cholas Taub­man). Pentru ca tendinta de apreciere sa continue, ar fi necesar si ca investitiile sa se traduca intr-o contributie mai im­por­tan­ta la cresterea economica decat la consum, cum se in­tam­pla in prezent, considera seful departamentului pentru cercetari de piata de la KBC Bank, Piet Lammens. Neindeplinirea acestei conditii il face sa fie "mai precaut in privinta potentialului de crestere pe ter­men scurt al monedei romanesti". La argumentele care tin de situatia locala se adauga cele care tin de con­junc­tu­ra externa si care ar putea sa duca la acelasi rezultat: o depreciere (sau cel putin o stopare a aprecierii) a monedei nationale in fata euro. "Diferenta dintre dobanda la euro si cea la leu este din ce in ce mai mica", puncteaza eco­nomistul Esz­ter Gargyan. La inceputul lui martie, Banca Centrala Europeana (BCE) a majorat dobanda de referinta pentru moneda euro­pea­na, de la 3,5% la 3,75%. Iar asteptarile ana­listilor sunt, si pentru viitor, de cres­te­re a dobanzii. Pe de alta parte, printr-o miscare ce a surprins intreaga piata (si nu doar pe cea locala), BNR a redus la 26 mar­tie dobanda de politica monetara cu jumatate de punct procentual, pana la 7,5% pe an. Tragand linie si adunand, de la ince­putul anului si pana in prezent, BNR a taiat 1,25% din dobanda de politica monetara. Diferenta tot mai mica intre dobanda la euro si cea la leu face, cel putin teoretic, pla­samentele pe piata romaneasca mai putin interesante pentru investitorii de portofoliu. Revenind in plan extern, si in­ce­ti­nirea economiei americane poate genera o scadere a apetitului derisc si o iesire a capitalurilor de pe pietele emergente cu grad mai mare de risc, asa cum este si cea romaneasca, sustine Gargyan. Iar cum piata valu­tara romaneasca este inca relativ mica si nelichida, adauga ana­listul bancii de investitii Dresdner Kleinwort (DKIB), Ivailo Vesse­linov, "este vulnerabila la schim­barea sentimentelor investi­torilor". Practic, un exod al acestora ar echivala pe piata valutara lo­cala cu o cerere mare pen­tru moneda europeana si, in con­secinta, cu o depreciere a leului.

Din partea analistilor straini au aparut deja opinii privind probabilitatea unor noi ma­jorari ale dobanzii BNR. In raportul anual al agentiei de rating Moody’s cu pri­vire la Romania, publicat la finele sapta­ma­nii trecute, se vorbeste deja despre vii­toa­re cres­teri ale dobanzii in acest an, "mai ales daca guvernul efectueaza toate chel­tu­ie­lile programate". In raport este semna­la­ta "pozitia foarte dificila a bancii centrale" ca urmare a unei combinatii de fac­tori cum sunt persistenta inflatiei, cresterea rapida a cre­di­telor, aprecierea monedei si politica fiscala expansionista. Ca do­ban­da ar putea creste spre finele anului este de acord si Pascaline della Faille, analist la Fortis Bank. Cresterile salariale si cheltuielile gu­­ver­namentale mai mari dupa aderarea Roma­niei la Uniunea Europeana vor peri­cli­ta "foarte probabil" tinta de inflatie a bancii centrale, iar reactia acesteia va fi o inta­rire a politicii monetare, afirma repre­zen­tantul Fortis.

Si Lammens de la KBC Bank subli­nia­za "situatia dificila" in care se gaseste banca centrala romaneasca. Pe de o parte, spune el, probabil ca BNR vrea sa ince­ti­neasca sau chiar sa stopeze aprecierea leului, motiv pentru care are nevoie de o reducere a dobanzii. Pe de alta parte, cres­te­rea mare a consumului intern si nivelul ridicat al deficitului de cont curent suge­reaza ca nu mai este nevoie de o relaxare a politicii monetare in aceasta etapa. "Din acest punct de vedere, credem ca BNR a fost extrem de agresiva in miscarea re­cen­ta de reducere a dobanzii", spune eco­no­mistul bancii belgiene, adaugand ca alte reduceri suplimentare ar creste riscul unei cresteri economice si mai nesustenabile sau chiar instabile.

Nici italienii de la Unicredit Group nu anticipeaza reduceri viitoare de dobanda, cel putin pana la finele anului: intr-un ra­port pu­blicat luna trecuta, previziunile vor­besc despre un nivel al doban­zii de politica monetara de 7,5% pentru decem­brie. In privin­ta cursului de schimb euro/leu, italienii se asteapta la o evolutie rela­tiv constanta, cu un raport de 3,38 la finele lui iunie, res­pec­tiv septembrie si 3,37 in ultima luna a anului. Si, chiar daca va mai exista o reducere de dobanda, ea nu va fi mai mare de 0,5% si va veni cel mai devreme in a doua jumatate a anului, crede Ivailo Vesse­linov de la Dresdner Kleinwort. Si cercetatorii de la OTP Bank vorbesc despre "cateva posibile reduceri", dar in nici un caz in lunile imediat urmatoare si doar daca evolutia inflatiei va cores­pun­de asteptarilor formulate de BNR. Pentru acest an, banca cen­trala si-a stabilit o tinta de inflatie de 4%, cu un interval de variatie de plus sau minus un punct procentual.

Pentru sanatatea monedei nationale, cea mai acuta problema ramane insa cea a defi­­citelor, dublata de probabilitatea unei sca­deri a investitiilor straine, adica a sur­sei de acoperire a golului din vistierie. O cres­tere peste masura a deficitului de cont curent ar ridica in ochii inves­ti­torilor intre­bari privind riscul de a-si plasa banii aici, din cauza dezechilibrelor ma­croe­conomice. Iar aceasta inseamna un posi­bil motiv de exod al capitalurilor si, implicit, de cadere abrup­ta a monedei natio­nale. Iar asteptarile, la acest capitol, nu sunt deloc optimiste. Esti­marea bancii ger­mane Deutsche Bank vorbeste de un deficit de cont curent de circa 12,5% din PIB anul acesta, fata de 10,3% anul trecut. Fondul Monetar International, pe de alta parte, avertiza de curand ca adancirea defi­citului (anticipat de FMI sa ajunga la 12%) devine periculoasa. In acelasi timp, anti­cipeaza bancherii germani, investitiile straine vor fi de aproximativ 5,2-5,3 mili­ar­de de euro, in scadere de la 9,1 miliarde de euro anul trecut (cand au asigurat o aco­pe­ri­re a deficitului de cont curent in pro­portie de 90%). Din partea italienilor de la Unicredit, estimarile privind investitiile straine directe se situeaza cam in jurul acelorasi valori: anul 2007 ar urma sa adu­ca investitii straine de circa 5,6 miliarde de euro, iar in urmatorii doi-trei ani nivelul acestora se va stabiliza "undeva in jur de cinci miliarde de euro", aprecia recent Fabio Mucci, economist in cadrul depar­ta­mentului de cercetare pentru Europa Centrala si de Est al Unicredit.

La nivel macroeconomic, riscurile pe termen scurt raman scazute, considera Pas­caline della Faille, in conditiile in care anticipeaza ca investitiile straine directe vor continua sa fie importante. Totusi, apre­ciaza ea, "eco­nomia deja se supra­in­cal­zeste", iar intr-un astfel de mediu orice schim­bare de atitudine din partea inves­ti­torilor si o iesire brusca de capitaluri poate pune presiune pe cursul de schimb. O de­pre­ciere brusca a leului ar afecta capac­i­ta­tea de rambursare a celor ce s-au impru­mu­tat in euro - iar numarul acestora nu e deloc mic. Ana­listul de la Fortis atrage aten­tia si asupra faptului ca o apre­ciere excesiva a monedei nationale ar putea dauna exportatorilor, con­secinta fiind o crestere si mai puternica a importurilor si deci o accentuare a dezechilibrului din ba­lanta comerciala. Pentru fe­brua­­rie 2008, belgienii de la Fortis Bank anticipeaza un raport euro/leu de 3,373, asadar, o usoara depreciere a monedei romanesti.

In tot acest tablou, factorul politic a fost citat la randul sau ca unul ce poate influenta evolutia leului. "Agitatia politica este o problema continua in Ro­ma­nia", afirma economistul OTP Bank, adaugand insa ca nu se asteapta ca aceasta sa aiba vreun efect semnificativ asupra inves­ti­to­ri­lor. Cu o singura exceptie: cea in care "ar exista sem­nele unei politici fiscale popu­lis­te ce ar de­teriora balanta fiscala semni­fi­cativ si s-ar adau­ga exploziei consumului si presiunilor infla­tioniste". In conditiile actuale insa, Ro­ma­nia ramane o piata atractiva pentru inves­ti­torii straini, iar riscul unei iesiri de capitaluri (si implicit al unei deprecieri a leului) ramane limitat. Pe de alta parte, investitiile straine di­recte raman stabile, in opinia lui Eszter Gargyan, acoperind cea mai mare parte a deficitului contului curent in anii ce vin.

Mai mult, pentru Romania apartenenta la UE si o "eventuala in­trare in Uniunea Monetara Euro­peana sunt ancore puternice, care vor im­pie­dica un colaps al sentimentului inves­ti­torilor si o retra­gere catastrofala de fonduri", adauga si Vesse­linov de la Dresdner Klein­wort.  Astfel ca, in opinia lui, daca va exista o cri­za pe piata valutara romaneasca, ea va veni mai degraba din cauza unor eveni­men­te globale si fi­nan­ciare adverse si nu din cauza unor factori in­terni. Motiv pen­tru care Vesselinov anticipeaza, optimist, un curs euro/leu de 3,2 pentru finele lui 2007. Aceleasi sunt motivele pentru care, expri­mand un mesaj aproa­pe general in randul analistilor straini, Piet Lammens de la KBC Bank spune ca acum "nu dam prea mare importanta impac­tu­lui potential ne­gativ pe care il poate avea un deficit ridi­cat" si cu atat mai putin "turbulentelor poli­tice". Cel putin, adauga Lammens, nu in aceasta etapa.