Ce spun criticii despre Black Friday
Există însă şi păreri contradictorii în piaţă. Anul trecut au apărut voci care spun că reducerile n-au fost chiar atât de mari precum au anunţat comercianţii şi că scăderea preţurilor a fost în multe cazuri artificială, iar exemple de acest gen au fost destule pe bloguri în zilele de după campanie.
Pe de altă parte, aceleaşi voci au acuzat stocurile prea mici pentru o asemenea campanie. Ce-i drept, cele mai multe dintre magazinele online vânduseră toate sau aproape toate produsele aflate la promoţie în numai câteva ore. Însă nici n-ar fi avut cum să fie altfel. Ca şi în SUA, asemenea campanii se justifică doar pentru anumite produse din oferta magazinului şi într-un stoc limitat.
Altfel, mai ales în pragul sărbătorilor de iarnă, profiturile ar risca să se transforme în pierderi, capitol unde comercianţii au făcut oricum sacrificii. Cel mai mult de câştigat au avut magazinele care au privit Black Friday ca pe o oportunitate să lichideze stocurile mai vechi, chiar dacă acest lucru nu a însemnat din toate punctele de vedere şi mulţumirea consumatorilor. Sau cele care au privit Black Friday ca o investiţie de marketing cu rezultate care se vor vedea în timp, în numărul de clienţi câştigaţi şi reţinuţi, precum şi în vânzările ulterioare.
Reuşit sau nu, experimentul Black Friday din România dovedeşte că bani există în economie, dar că potenţialii cumpărători preferă să aştepte promoţii şi reduceri pentru a umbla la banii pentru zile negre. Practic, cea mai mare parte a cumpărăturilor din vinerea neagră ar fi fost oricum făcute până de sărbători, dar au fost astfel devansate.Reducerile sunt simplu de adus în România, pe măsură ce ultimii câţiva ani au determinat consumatorii români să fie mai strânşi la pungă şi să caute reduceri.
"Nu sunt însă de acord că românii cumpără ceva de care nu au nevoie doar pentru că este la promoţie, mai ales când la mijloc sunt sume mai mari de bani", spune Mihaela Alexandru, research director la 360insights. La fel cum nu importă orice şi oricum şi mai degrabă adaptează forma unor evenimente internaţionale pentru piaţa locală. De exemplu, chiar dacă atât Halloween cât şi Valentine's Day sunt sărbătorite mai ales de generaţia tânără, "primul este mai degrabă un pretext de petrecere, fiind adoptat doar ca formă, pe când pentru cel de-al doilea românii au asimilat şi forma şi semnificaţia", explică Alexandru.
"Importul de evenimente sau sărbători reprezintă, aşadar, o preluare de formă şi mai puţin de fond, dar odată adoptate, asemenea evenimente devin, prin repetiţie, obiceiuri obligatorii", punctează research directorul de la 360insights. Iar componenta emoţională joacă un rol principal pentru înrădăcinarea pe piaţa din România a unor concepte inexistente anterior. În hipermarketuri, de pildă, nu se mai poate spune doar că românii sunt atenţi la promoţii, ci mai degrabă că achiziţiile bazate pe promoţii au devenit deja o regulă. Aici se vede deja fenomenul călcatului în picioare specific americanilor în zile de reduceri, mai ales când se deschide un magazin nou şi multe produse sunt la promoţie, românii devenind agresivi chiar şi pentru o sticlă de ulei. "Cel mai comod este să spui că oamenii se înghesuie la lucuri ieftine din cauza sărăciei, numai că de fapt agresivitatea apare şi datorită competiţiei şi grijii de a nu rămâne fără obiectul vizat", spune Mihaela Alexandru.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro