Propunerea legislativă iniţiată de ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu şi alţi doi liberali modifică Legea 51/1991 privind securitatea naţională a României şi dă posibilitatea ca înregistrările şi datele culese pe mandatele de siguranţă naţională să fie folosite ca mijloace de probă în procese penale.

La 7 octombrie 2020, după acordarea avizului pozitiv de către CSAT pe modificările Legii 51/1991, preşedintele Iohannis a declarat că nu intenţioneză să redea serviciilor atribuţii în cadrul urmăririlor penale sau a proceselor penale. Guvernul a refuzat să-şi exprime punctul de vedere pe acest proiect, deşi SGG pregătise un aviz pozitiv

Din 2016 până în prezent, şase decizii ale Curţii Constituţionale a României, au stabilit definitiv şi general obligatoriu că serviciile de informaţii nu pot desfăşura acte de cercetare penală

Camera Deputaţilor a adoptat zilele trecute tacit propunerea legislativă iniţiată în luna august de către de ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu şi liberalii Cristina Trăilă şi Gabriel Andronache, prin care serviciile de informaţii pot interfera din nou în anchetele penale. Decizia finală aparţine Senatului.

Anunţul oficial a fost făcut astăzi pe pagina electronică a Camerei Deputaţilor, la rubrica ordinea de zi, punctul 17, iniţiativa fiind singura la care termenul legal de dezbatere şi vot final au fost depăşite, motiv pentru care, conform Constituţiei şi Regulamentului Camerei Deputaţilor, iniţiativa legislativă se consideră adoptată.

Propunerea legislativă adoptată tacit de către deputaţi modifică Legea 51/1991 privind securitatea naţională a României dă posibilitatea ca datele culese din mandatele de siguranţă naţională (MSN) şi înregistrările rezultate din activităţile specifice culegerii restrângerii exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale ale omului să fie folosite ca mijloace de probă în procese penale.

Cititi mai multe pe www.mediafax.ro