Franţa priveşte cu un amestec de uimire şi nelinişte cum Germania investeşte sume colosale într-o reînarmare istorică, răsturnând echilibrele tradiţionale de putere de pe continentul european.

Berlinul face, tehnic vorbind, exact ceea ce NATO a cerut statelor membre: s-a angajat să aloce peste 500 de miliarde de euro pentru apărare până în 2029, atingând noul prag al alianţei, 3,5% din PIB pentru cheltuieli militare, cu nu mai puţin de şase ani înainte de termenul stabilit, potrivit Bloomberg.

Însă, în timp ce NATO salută consolidarea capacităţii militare germane, în mai multe capitale europene apar îndoieli şi temeri. Revenirea Bundeswehr-ului ca forţă dominantă pe continent provoacă disconfort, mai ales în contextul în care un partid naţionalist de extremă dreapta atinge cote record în sondaje în Germania, reaprinzând temeri vechi legate de stabilitatea angajamentului pro-european al Berlinului.

În Franţa, una dintre cele mai puternice armate ale Europei şi singura putere nucleară a UE cu capacităţi dezvoltate integral pe plan intern, atmosfera este profund contradictorie. Pe de o parte, există uşurare că Germania îşi asumă o parte mai mare din povara apărării continentale. Pe de altă parte, creşte anxietatea că industria germană de apărare ar putea ajunge să eclipseze sectorul militar francez, pe măsură ce Parisul conştientizează dimensiunea colosală a bugetelor puse în joc de Berlin.

Patru oficiali francezi, care au solicitat anonimatul pentru a putea oferi declaraţii în mod liber, au recunoscut existenţa unui sentiment generalizat de disconfort faţă de ascensiunea puterii militare germane şi de capitalul politic care vine la pachet cu aceasta.

„Franţa se află într-o poziţie fragilă, iar determinarea cu care Germania acţionează va crea inevitabil o dinamică ce riscă să ne lase pe margine”, a declarat François-Xavier Bellamy, europarlamentar francez. „Fragilitatea internă slăbeşte greutatea geopolitică a Franţei.”

Membru al grupului PPE (Partidul Popular European), Bellamy este un susţinător vocal al principiului „Cumpără european” în marile dosare de apărare ale UE. El pledează ca Franţa, unul dintre cei mai mari exportatori de armament din lume, să se concentreze pe piaţa europeană, nu pe clienţi îndepărtaţi. Chiar dacă Parisul priveşte cu îngrijorare expansiunea industriei germane de apărare, „trebuie să fim consecvenţi”, spune el. „Franţa s-a plâns mult timp că face totul singură.”

Potrivit Claudiei Major, vicepreşedinte senior al German Marshall Fund, Germania a preferat, din cauza trecutului său istoric în conflictele europene, să rămână în plan secund din punct de vedere politic, chiar şi în perioada în care economia sa a devenit dominantă. Astăzi însă, pe măsură ce reînarmarea mută centrul de greutate al Europei tot mai aproape de Berlin, nervozitatea de la Paris creşte.

Sub conducerea cancelarului Friedrich Merz, Germania a făcut un pas radical: a relaxat drastic limitele stricte privind îndatorarea pentru cheltuielile militare, declanşând un flux de finanţare fără precedent pentru reînarmare şi pentru descurajarea unei Rusii tot mai agresive.