"Putem aduce valoare adăugată economiei româneşti prin procesarea produselor agricole. M-ar bucura dacă Guvernul ar avea în vedere să proceseze mai mult aceste produse. Cei care câştigă din această valoare adăugată sunt mălţăriile. Diferenţa de preţ dintre orzul furajer şi cel de bere este de 15-20 euro/tonă", a declarat vineri Bratu la conferinţa "Mediafax Talks about Agriculture".

El a arătat că din valoarea adăugată brută generată de sectorul berii la nivelul anului 2012, de 570 milioane euro, 35% (220 milioane euro) este generată de furnizorii fabricilor de bere. Din această sumă, 60-70 milioane euro reprezintă valoarea adăugată brută prin transformarea cerealelor în materii prime pentru industria berii.

"Imaginaţi-vă ce frumos ar fi să avem acele capacităţi de depozitare astfel încât fermierii să-şi valorifice cerealele la momentul potrivit sau, mai mult, să urmărim acest lanţ al transformării din cereale în produse finite", a spus Bratu.

Reprezentantul industriei spune că în sectorul berii nu se înregistrează evaziune fiscală din punct de vedere al producţiei, aspect confirmat de reprezentanţii Guvernului şi Parlamentului. Mai mult, toţi cei care cultivă orz de bere o fac în mod fiscalizat, pentru că fabrica de malţ are nevoie de un flux de documente pentru a vinde la rândul său produsul fiscalizat.

Producţia de bere din România acoperă 97% din consumul naţional.

"Faptul că generăm cele 15.000 de locuri de muncă, faptul că o parte dintre fermierii din România lucrează şi pentru orzul de bere sau pentru hamei se datorează acestui lucru, că generăm şi integrăm pe vertical producţia agricolă. Din păcate, doar 60% din necesarul nostru de produse agricole este generat de fermierii români, pentru că nu toate soiurile de hamei sau orz se pot cultiva în România, dar şi din cauza problemelor cadastrale", a mai spus reprezentantul berarilor.