România are peisajul şi diversitatea necesare pentru o prezenţă turistică internaţională puternică. Experienţa Elveţiei arată importanţa unei abordări coordonate şi a unei voci comune, păstrând în acelaşi timp identitatea şi diferenţele dintre regiuni, a susţinut E.

Conferinţa a reunit antreprenori, manageri hotelieri, reprezentanţi ai organizaţiilor profesionale şi specialişti în educaţie şi managementul ospitalităţii, care au analizat modalităţile prin care patrimoniul natural şi cultural al României poate fi transformat în performanţă economică şi într-un avantaj competitiv real.

Discuţiile s-au concentrat asupra a şase teme esenţiale: construirea şi comunicarea brandului turistic al României, valorificarea autenticităţii locale, creşterea calităţii serviciilor, dezvoltarea capitalului uman, consolidarea colaborării dintre sectorul public şi cel privat şi valorificarea lecţiilor relevante oferite de modelul elveţian de turism.

„Povestea României este spusă, în prezent, de numeroase voci: instituţii publice, autorităţi locale, organizaţii de turism, hoteluri, agenţii de turism, antreprenori, jurnalişti, vizitatori internaţionali şi creatori de conţinut. Transmit toate aceste voci acelaşi mesaj pentru întărirea imaginii de brand a României?”, a declarat Dr. Adriana Cioca, Preşedinte al Camerei de Comerţ Elveţia-România.

Participanţii au subliniat necesitatea unei poveşti coerente şi recogniscibile despre România, comunicată constant pe pieţele internaţionale, de toate vocile. Totodată, parteneriatul public-privat între autorităţi şi comunităţile locale si încrederea în propria identitate au fost identificate drept principalele elemente prin care România se poate diferenţia de alte destinaţii europene.

„România nu trebuie să inventeze autenticitatea. Aceasta există deja în satele noastre, în munţi, în Delta Dunării, pe Via Transilvanica şi în oamenii săi. Miza este să transformăm acest potenţial în rezultate măsurabile: mai mulţi vizitatori internaţionali, sejururi mai lungi, cheltuieli mai mari şi afaceri locale mai puternice. La nivelul Ministerului, lucrăm la crearea condiţiilor pentru o creştere sustenabilă, iar speranţa noastră este ca, în cursul acestui an, România să aibă o Organizaţie de Management al Destinaţiei la nivel naţional”, a declarat Alin Grigore, director general, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului.

România are un decalaj important între potenţialul său turistic şi nivelul de performanţă de astăzi, iar aici se află şi oportunitatea. Experienţele locale trebuie conectate într-o poveste pe care vizitatorul internaţional să o poată descoperi, iar cooperarea este esenţială pentru a face acest lucru la scară largă, a afirmat Thorsten Kirschner, coproprietar, Conacul Grigorescu.

„România are nevoie de o poziţionare proprie pe piaţa internaţională a turismului şi de capacitatea de a transforma diversitatea Carpaţilor într-o ofertă recognoscibilă. Se resimte necesitatea de a elabora o strategie de promovare unitară realizată prin intermediul OMD-ului naţional, ceea ce presupune inclusiv un proces de rebranding”, a declarat ştefan ţînţ, proprietar, Teleferic Grand Hotel.

Pe de altă  parte, Gregor Roy Chowdhury, proprietar, Zabola Estate,  a spus că turiştii internaţionali apreciază tocmai ceea ce nouă ni se pare firesc: natura, patrimoniul şi întâlnirea cu oamenii locului. Această autenticitate poate deveni una dintre formele de lux pe care România le oferă lumii.

.Un alt subiect central a fost reprezentat de calitatea serviciilor şi de deficitul de personal calificat din industria ospitalităţii. Speakerii au evidenţiat importanţa educaţiei profesionale, a formării vocaţionale şi a colaborării dintre companii, instituţii de învăţământ şi autorităţi pentru dezvoltarea unei culturi reale a serviciilor.

„Deficitul de personal din HoReCa se menţine la aproximativ 20% la nivel naţional, iar provocarea este amplificată de deficitul tot mai accentuat de competenţe şi de personal calificat. În prezent, aproximativ 6-7% dintre angajaţii din sector sunt lucrători din afara Uniunii Europene. Dincolo de numărul de oameni disponibili, industria are nevoie de competenţe, profesionalizare şi de capacitatea de a construi cariere în ospitalitate”, a declarat Simona Constantinescu, preşedinte, Federaţia Industriei Hoteliere din România.

Prof. Dr. Ray F. Iunius, fondator şi CEO, winsed.swiss, a subliniat că în ospitalitate, consistenţa creează încredere. Este nevoie de structură, procese şi oameni capabili să ofere calitate constantă. Strategia, execuţia şi inteligenţa emoţională trebuie să funcţioneze împreună pentru ca un oaspete să revină şi, în timp, să devină un ambasador al destinaţiei.

Conferinţa a făcut parte din misiunea Camerei de Comerţ Elveţia-România de a facilita dialogul, schimbul de bune practici şi cooperarea dintre mediul de afaceri românesc şi cel elveţian.