În anul 2025, combinatul siderurgic Liberty Galaţi se confruntă cu o reală criză financiară: după un declin abrupt al cifrei de afaceri — de la 3,6 miliarde de lei în 2023, la doar 2,1 miliarde în 2024, în contextul în care pierderile au urcat la 1,6 miliarde de lei — compania a fost nevoită să solicite intrarea în concordat preventiv. Datoriile, evaluate la circa 1,2 miliarde de euro, includ obligaţii către ANAF şi EximBank, parteneri esenţiali ai restructurării, iar respingerea iniţială a planului de restructurare de către ANAF a adus firma în pragul falimentului. În plus, presiunea externă – atât prin tarifele punitive impuse de SUA asupra oţelului, cât şi prin importurile de dumping –, complicaţiile costurilor energetice şi instabilitatea geopolitică au amplificat vulnerabilitatea companiei, expunând deficienţele strategice şi alte probleme structurate în management, a explicat Remus Borza, preşedintele Euro Insol, firmă specializată în proceduri de insolvenţă, restructurare şi reorganizare.

„A fost o conducere neglijentă întotdeauna din experienţa mea, ca practici, şi ca manager de restructurare… Şi aici sunt doi factori care concură la această stare de incapacitate hoţia şi prostia, de regulă, cumulate.

În cazul Liberty Galaţi din plin. Am avut parte şi de hoţie, şi de prostie.” a declarat Remus Borza, preşedinte Euro Insol, la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.

Recent, situaţia a escaladat cu implicarea autorităţilor statului: s-a solicitat intervenţia corpului de control al prim-ministrului, iar ANAF a fost înlocuită cu Antifrauda, însă rămâne de văzut impactul efectiv şi transparenţa în gestionarea celor 300 de milioane de euro acordate ca facilitate de finanţare prin EximBank. Planul de restructurare, validat de 52% dintre creditori şi omologat de Tribunalul Galaţi pe 1 august 2025, propune măsuri ferme — printre care repoziţionarea strategică, relocalizarea deciziilor manageriale, transparenţă decizională şi optimizarea costurilor de producţie — pentru ca activitatea operativă să-şi revină şi combinatul să-şi refacă soliditatea financiară, a mai punctat Borza.

„Eu am cerut să vină corpul de control al primului ministru şi a venit Antifrauda carei urmează să să prezinte un raport vizavi de modul în care a fost administrat condusă şi cum s-au gestionat cei 300 de milioane de euro din banii statului. Până la urmă vorbim de cele două linii de finanţare de la Exim Bank. Da, a fost neglijenţă, superficialitate, autosuficienţă, blazare la toate nivelurile” a mai spus Remus Borza la ZF Live.