Compusă din 20 de state membre, dintre care 18 sunt membre ale Uniunii Europene, ESA are ca misiune "gestionarea dezvoltării capabilităţilor spaţiale ale Europei", reuşind recent o premieră istorică prin plasarea micului robot Philae pe suprafaţa cometei 67P/ Ciuriumov - Gherasimenko, eveniment salutat de NASA, agenţia spaţială nord-americană.

ESA dispune, pentru anul 2014, de un buget de 4,1 miliarde de euro, mult mai mic comparativ cu cele 17,6 miliarde de dolari atribuite NASA. Germania, cu 22,9%, şi Franţa, cu 22,6%, sunt cele mai mari finanţatoare ale agenţiei, urmate de Italia, cu 10,5%, şi Marea Britanie, care contribuie cu 8,1% la bugetul total.

ESA, care împlineşte anul acesta 50 de ani, funcţionează pe baza unei "reveniri geografice". Acest model înseamnă că agenţia investeşte în fiecare stat membru, sub forma unor contracte atribuite industriei acestor state pentru realizarea de activităţi spaţiale, o sumă aproape egală cu contribuţia fiecărei ţări la bugetul ESA.

Consiliul ESA este organismul de conducere al organizaţiei. Fiecare stat membru are dreptul la un vot, indiferent de mărimea ţării sau contribuţia financiară a acesteia.

ESA se reuneşte la nivel ministerial (Consiliul ministerial), cum o va face marţi, la Luxemburg, pentru a lua decizii importante privind continuarea programelor existente, lansarea de noi proiecte şi angajamentele financiare aferente.

Această organizaţie interguvernamentală este compusă din Germania, Austria, Belgia, Danemarca, Spania, Finlanda, Franţa, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Polonia, Portugalia, Cehia, România, Marea Britanie, Suedia, Elveţia şi Norvegia, ultimele două state nefiind membre ale Uniunii Europene.

Două alte state membre ale UE, Ungaria şi Estonia, "vor adera curând la ESA", potrivit agenţiei. De asemenea, Canada participă la anumite programe ale ESA în baza unui acord de cooperare.

Actualul director general al ESA este francezul Jean-Jacques Dordain, aflat la al treilea mandat, care se va încheia în iunie.