"Aderarea la Uniunea Europeana" e sintagma cea mai folosita de politicienii romani, cel putin de la inceputul acestui an. Totul se face in numele aderarii - tot ce e rau, e rau pentru ca afecteaza aderarea. Si pentru prima demisie "de buna voie" a unui guvern roman post-decembrist, tot aderarea la UE se invoca.

Sa consemnam: guvernul Tariceanu si-a asumat raspunderea in fata Parlamentului pentru un pachet legislativ cuprinzand 17 legi privind restituirea proprietatii, respectiv reforma justitiei. Raspunsul opozitiei: motiunea de cenzura. Votul Parlamentului: impotriva motiunii, deci pentru adoptarea pachetului de legi. Reactia PSD, PRM si a Inaltei Curti de Casatie si Justitie: contestarea la Curtea Constitutionala. Decizia celor noua judecatori ai Curtii: unele prevederi ale pachetului de legi privind reforma justitiei sunt neconstitutionale. Deci ele trebuie sa se intoarca in plenul Parlamentului, sa aiba loc dezbateri asupra lor si sa capete, astfel, o forma constitutionala. Acesta poate fi considerat momentul zero al declansarii crizei politice si constitutionale de la mijlocul saptamanii trecute.

In vreme ce liderii PSD si-au frecat mainile de satisfactie ca singura institutie din Romania care are dreptate, orice spune, orice face, le-a confirmat punctul de vedere, cei ai Aliantei si-au refacut calculele. Primele declaratii ale premierului Calin Popescu-Tariceanu, la capatul unei vizite oficiale in Grecia, au fost consecvente celor din ultima vreme: alegerile anticipate nu se impun acum, avem alte prioritati, adica integrarea europeana si rezolvarea situatiei data de decizia Curtii. Si a exprimat ideea ca presedintele Traian Basescu ar trebui sa ceara o sesiune extraordinara a Parlamentului, pentru aranjarea prevederilor considerate neconstitutionale.

Lucrurile s-au precipitat insa. O ora si jumatate de discutii cu presedintele Basescu (si, se spune, amenintarea ca ministrii PD se vor retrage de la guvernare, plus promisiunea ca tot el va fi noul premier al Aliantei) a fost suficienta pentru ca premierul sa-si schimbe radical pozitia si sa anunte decizia "irevocabila" de a demisiona pentru a putea fi pornite procedurile necesare declansarii alegerilor anticipate. "Curtea Constitutionala a amputat in mod esential continutul legilor reformei Justitiei, impiedicand actualul Executiv sa-si indeplineasca programul... Cu procesul reformei justitiei blocat, nu avem nici o sansa sa obtinem un raport de monitorizare favorabil, care sa permita aderarea Romaniei la UE la 1 ianuarie 2007", a explicat Tariceanu. "Integrarea Romaniei in UE nu mai depinde astazi de anticipate sau de altceva. Guvernul trebuie sa constate acest lucru, noi toti trebuie sa constatam acest lucru si sa incercam sa iesim din acest impas major", a mai spus el. 

Solutia "intoarcerii la popor", care sa decida "daca Romania vrea sa mearga in continuare pe reforma justitiei sau sa mentina acelasi sistem ticalosit... care incearca prin toate mijloacele sa-si apere privilegiile", este alegerea pe care Alianta o va propune in viitoarea campanie electorala. "Vrem sa scapam de coruptie. Iata unde este frana!", a mai dezvaluit Tariceanu o alta cale de atac in campania electorala.

In principiu, este o decizie normala, "cata vreme guvernul a constatat ca nu-si poate continua reforma in justitie si, prin aceasta, programul de guvernare", a comentat analistul politic Cristian Parvulescu, presedintele Asociatiei Pro Democratia. Partenerii de coalitie ai liberalilor si ai democratilor au fost luati oarecum prin surprindere. Partidul Conservator a evitat, in prima faza, sa comenteze in vreun fel situatia creata (in absenta din tara a presedintelui Dan Voiculescu), mentionand doar ca PC va adopta "solutia care va oferi stabilitate". Iar UDMR a anuntat ca nu agreeaza ideea anticipatelor, pentru ca "s-ar fi gasit si alte solutii", dar ca va sustine organizarea unui scrutin inainte de termen. Si cei din UDMR, care au recunoscut ca au o dilema, au invocat integrarea europeana: "Si prin decizia Curtii Constitutionale, si prin alegeri anticipate s-a creat riscul amanarii aderarii", a spus Marko Bela. "Daca nu vom fi disciplinati, inclusiv in campania electorala, am putea frana si periclita procesul de aderare." 

De partea cealalta, in vreme ce PRM s-a pronuntat clar in favoarea alegerilor anticipate ("Numai asa poate scapa Romania de haosul si degringolada introduse de Alianta"), PSD a dat impresia ca, cel putin in prima faza, lucrurile au evoluat altfel decat anticipase acest partid. La inceput, presedintii celor doua Camere, Adrian Nastase si Nicolae Vacaroiu, au salutat decizia Curtii Constitutionale si au afirmat ca vor discuta despre convocarea unei sesiuni extraordinare la mijlocul lunii iulie. Mingea se afla in terenul lor, deoarece castigasera o batalie importanta cu guvernul. Pe masura ce lucrurile s-au precipitat si a devenit evident ca presedintele Basescu isi va impune punctul de vedere si ca vor fi fortate anticipatele, cei doi au jucat puternic cartea dedicarii totale pentru cauza integrarii si au facut in asa fel incat sesiunea extraordinara sa poata avea loc dupa numai patru zile. 

Ulterior, ei au reactionat la atacurile Aliantei si au contraatacat: "Anticipatele se declanseaza atunci cand se supara Parlamentul, nu cand se supara Traian Basescu sau Emil Boc", a declarat presedintele executiv Adrian Nastase. La randul lui, liderul PSD, Mircea Geoana, a avut cateva declaratii dure: "Regimul Basescu arunca tara intr-o criza constitutionala fara nici o justificare... Demisia lui Tariceanu ascunde un triplu esec: esecul politic al Aliantei, esecul economic al guvernului si esecul moral al presedintelui Traian Basescu...". In fine, si liderul PSD a facut apel la formula fermecata: "Ceea ce a cerut UE a fost implementarea actualelor legi in domeniu, nu altele noi... Anticipatele vor duce la o grava criza economica, inflatia va creste, preturile vor creste, activitatea economica si investitiile vor stagna, iar procesul de integrare va fi compromis, cu consecinte incalculabile". 

Cu aceasta ocazie s-a putut vedea si de ce e bine ca un partid din Romania sa fie membru al unei suprastructuri europene. Liderii Partidului Socialistilor Europeni, al doilea grup politic, ca marime, din Parlamentul European, au facut in aceste zile mai multe declaratii in favoarea pozitiei exprimate de PSD (e drept, nu la fel de categorice). Vicepresedintele PSE, Jan Marinus Wiersma, a afirmat ca declansarea procedurilor pentru alegerile anticipate e riscanta. "Sper ca anticipatele nu vor duce la amanarea aderarii, dar nici nu exclud asta", a spus el.

Dar cea mai avizata pozitie referitoare la problema anticipate vs. aderare la UE ar trebui sa fie cea a Comisiei Europene. Aici, lucrurile sunt relativ clare, asa cum au fost ele exprimate de ambasadorul UE la Bucuresti, Jonathan Scheele: "Demisia cabinetului Tariceanu nu va avea impact asupra integrarii daca guvernul interimar va putea sa continue angajamentele asumate... Noi am spus, Delegatia cat si domnul Olli Rehn, ca noul pachet ar fi fost un pas pozitiv al reformei in justitie... Guvernul actual a avansat pe calea reformei". 

In conditiile in care puterea e decisa sa declanseze anticipatele si opozitia spune ca nu are nimic impotriva, ar putea exista un singur impediment: dificultatea si complexitatea procedurilor necesare pentru a se ajunge la asa ceva. Dupa ce premierul isi va da oficial demisia (cel mai probabil, joi, 14 iulie, dupa ultima sedinta de guvern in care actualul Executiv va mai putea adopta ordonante de urgenta), presedintele va trebui sa aiba consultari cu partidele parlamentare si sa numeasca un nou premier. Acesta va avea termen de zece zile pentru prezentarea in Parlament a unui nou cabinet, cu un nou program politic. Daca Parlamentul va respinge acest guvern, procedura se va repeta, iar daca si urmatoarea echipa va fi respinsa, atunci presedintele va dizolva Parlamentul (dupa convorbiri cu presedintii celor doua Camere si cu liderii grupurilor parlamentare) si va declara organizarea de alegeri anticipate, in cel mult 60 de zile de la prima investire. Surprize pot aparea oricand de-a lungul acestui proces.

Daca Alianta ar primi semnale ca evitarea anticipatelor si continuarea reformelor, in timpul verii, cu un alt guvern, ar favoriza un Raport de tara pozitiv in octombrie? Sau daca unul dintre asa-zisele guverne-marioneta ar primi votul in Parlament? (De exemplu, prin complicitatea unor senatori sau deputati liberali ori democrati care n-ar da din mana locul din Parlament pentru o nesigura prezenta pe locurile eligibile ale viitoarelor liste.) S-ar ajunge la cartea recordurilor, dupa cum se amuza vicepresedintele PD Radu Berceanu? ("Premierul isi va da demisia a doua, a treia, a patra oara. De cate ori va fi nevoie. Va fi ceva de cartea recordurilor ca un guvern propus de o parte, sa fie sustinut de partea adversa, in timp ce partea care-l propune sa se opuna. Abia astept sa vad", a spus Berceanu.)  Poate si pentru a fi feriti de surprize, liderii Aliantei iau in calcul doua elemente de siguranta: guvernele interimare sa fie aproximativ identice cu actualul guvern, atat la nivel de persoane cat si de program, respectiv retragerea de la vot a parlamentarilor PNL si PD (eventual, si UDMR). 

In fine, cu sau fara artificii, cei de la putere doresc o urgentare a procesului si o campanie electorala restransa (intre doua saptamani si o luna), astfel incat alegerile sa aiba loc candva in luna septembrie sau cel mai tarziu pe data de 2 octombrie.  Ar fi mai multe avantaje aici. Cel declarat: ca toata tarasenia se va desavarsi mai repede si noul guvern se va apuca mai curand de treaba. Cel nedeclarat: un Raport de tara defavorabil, urmat eventual de clauza de salvgardare, ar fi o palma grea, tradusa in mai putine voturi. De aceea, desigur, PSD doreste anticipate in luna noiembrie, dupa Raportul de tara, si va face, probabil, tot posibilul ca procedurile descrise mai sus sa dureze cat mai mult. Principalul atu al PSD, in acest demers: deoarece Parlamentul e in vacanta, e nevoie de cel putin doua sesiuni extraordinare care s-ar putea dovedi anevoios de organizat, mai ales ca PSD detine presedintia celor doua Camere, prin Adrian Nastase si Nicolae Vacaroiu, care pot intarzia acest proces. E adevarat, Mircea Geoana declara ca nu vrea sa participe la o "comedie si o farsa de prost gust" si ca e gata sa mearga in anticipate ("vor alegeri, haideti sa le dam alegeri!"), dar interesele politice pot fi, uneori, mai mari. Iar Romania va experimenta, poate nu tocmai la momentul potrivit, un nou exercitiu democratic: alegerile inainte de termen. Pentru o mai buna integrare in UE, fireste.