Uneori o pasiune e atât de puternică, încât, pentru a-ţi etala cum se cuvine colecţia adunată din acest motiv, ai nevoie de sprijin şi nu scapi fără cheltuieli serioase. Unii şi-au găsit-o abia în pandemie când se plictiseau în casă şi căutau ceva de făcut, alţii o au de mai multă vreme, dar abia la maturitate şi-au permis să-i dea curs cum se cuvine, construind tot felul de obiecte din diferite seturi de Lego, care, bineînţeles, trebuie expuse undeva.

Problema, în cazul acestor pasionaţi, o reprezintă spaţiul, scrie Wall Street Journal, aceştia găsind loc colecţiei prin biroul lor de acasă, prin living – pe poliţa şemineului ori în bibliotecă – sau, în cazul celor mai norocoşi, în camere dedicate. Când simt că nu mai ştiu cum să organizeze singuri spaţiul de expunere al obiectelor din piese de Lego atent asamblate, apelează la specialişti, fiind dispuşi să cheltuiască zeci sau chiar mai bine de o sută de mii de dolari pe modificări ale locuinţei, pentru care apelează la arhitecţi. Alţii ştiu de la început că vor spaţiu pentru hobbyul lor şi ca atare cer arhitectului de când le proiectează casa să prevadă o zonă suficient de mare pentru etalat colecţia, care trebuie ţinută în încăperi nu prea însorite şi, de preferat, în dulapuri cu uşi de sticlă pentru ca să nu se pună praful pe ea.

Sunt şi clienţi solicită chiar mai multe spaţii pentru Lego, unul pentru adulţi şi unul pentru copiii familiei. Asemenea încăperi dedicate pot atrage şi clienţi la vânzarea casei, dacă la vizionare li se permite să vadă obiectele asamblate din micile cărămizi de plastic.