Sărbătorile se apropie cu paşi rapizi şi pentru unii dintre noi lista de cadouri poate fi o corvoadă din mai multe motive. Cosmeticele, cărţile, dulciurile sau obiectele de îmbrăcăminte sunt, tradiţional, în topul celor mai frecvente tipuri de daruri, dar există şi variante mai inspirate, personalizate. Pe tărâmul cadourilor experienţiale şi-a dezvoltat afacerea Oana Pascu, antreprenoare care a decis, în urmă cu zece ani, să-şi clădească propria afacere.

De-a lungul unui deceniu, Complice.ro a livrat peste 5.000 de experienţe, a construit un portofoliu de sute experienţe din care rămân mereu active pe site aproximativ 350 de activităţi unice, pentru care colaborează cu peste 300 de parteneri locali şi internaţionali. Conform Oanei Pascu, Complice.ro este acum un curator şi furnizor de experienţe care a reuşit să evolueze şi să modeleze o piaţă emergentă. Pornind dintr-o poziţie de pionierat într-un moment în care ideea de a oferi experienţe părea exotică, compania a ajuns să livreze mii de momente memorabile, să colaboreze cu sute de parteneri şi să fie recunoscută în contextul cadourilor experienţiale şi al soluţiilor de wellbeing corporate.

„Bugetul mediu pentru un cadou experienţial s-a stabilizat la circa 650 lei, iar pe segmentul corporate, pachetele tematice personalizate depăşesc în medie 3.300 de euro, semn că experienţele au devenit o alegere serioasă, un comportament de consum validat”, afirmă antreprenoarea.

Cifra de afaceri s-a dublat în 2023 până la 850.000 de euro şi s-a menţinut la acest nivel şi în 2024, cu o creştere constantă de 30% a numărului de clienţi.

„Experienţele au devenit un limbaj al aprecierii, o formă modernă de a crea conexiuni şi emoţii autentice.”

De-a lungul anilor, firma a fost un ambasador pentru maturizarea pieţei: de la oferirea de pachete punctuale (zbor cu parapanta, degustare de vinuri) la integrarea strategică a experienţelor în portofoliile organizaţionale ca instrument de engagement, retenţie şi cultură de echipă. „Prin parteneriatele cu furnizorii de experienţe, reuşim să sprijinim afacerile locale şi antreprenorii români, majoritatea experienţelor din portofoliu fiind implementate businessuri româneşti”, afirmă Oana Pascu.

Mai mult decât beneficii plăcute

Într-o lume tot mai marcată de stres şi burnout, cum se leagă experienţele de wellbeing şi sănătatea mintală? Potrivit Oanei Pascu, conexiunea este la bază: experimentele creează spaţii în care oamenii se pot opri, respira şi reconecta cu sine şi ceilalţi – exact ceea ce multe politici de wellbeing încearcă să faciliteze. În context global, Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că trilioane de zile lucrătoare se pierd anual din cauza anxietăţii şi depresiei, iar costul din pierderea de productivitate este uriaş.

De asemenea, relaţia dintre sănătatea mintală şi productivitate este bine documentată: multiple studii arată că angajaţii cu tulburări mintale comune (anxietate, depresie) generează costuri semnificative prin absenteism. Astfel, experienţele devin o componentă complementară la programele tradiţionale de wellbeing. „Nu înlocuiesc consilierea sau terapia, dar cresc rezilienţa emoţională, reduc stresul şi stimulează relaţiile sociale. În companiile care le adoptă şi oferă pachete precum Relaxing Box, relaxare prin plutire sau alte experienţe de reducere a tensiunii şi stresului, astfel de momente contribuie la crearea unei culturi în care oamenii se simt văzuţi şi reconectaţi. Prin urmare, experienţele nu sunt doar «beneficii plăcute», ci instrumente legitime de cultivare a echilibrului mental şi a coeziunii umane”, conform fondatoarei Complice.ro.

Pandemia a fost catalizatorul unei schimbări inevitabile: nevoia de interacţiune reală, de experienţe împreună a devenit mai acută decât oricând. În perioada izolării, oamenii au simţit cu adevărat importanţa experienţelor, mai ales în raport cu multitudinea de lucruri inutile care ne înconjoară, povesteşte Oana Pascu. „Apoi, oamenii au resimţit lipsa conexiunii fizice, iar la revenirea la «normalitate» soluţiile experienţiale au fost adoptate nu numai cu entuziasm, ci cu intenţie strategică. Pentru multe echipe în reconectare, experienţele au devenit punţi simbolice între remote şi fizic.” Ulterior, modul de lucru hibrid a schimbat dinamica: angajaţi dispersaţi, birouri partajate, izolare geografică, toate accentuează fragmentele de alienare care pot apărea în echipele moderne.

BIO

Oana Pascu este fondatoarea Complice.ro, furnizor şi curator de experienţe memorabile pentru companii şi persoane fizice.

Pentru companii,
Complice.ro oferă soluţii experienţiale integrate în strategiile de recunoaştere, premiere sau motivare, de la premii şi cadouri corporate, până la evenimente experienţiale.

Are experienţă de peste
20 de ani în mediul corporate, în management de echipe şi, în ultimii 10 ani, antreprenoriat orientat către oameni şi soluţii experienţiale care le susţin creşterea profesională şi dezvoltarea personală.

A fost „complice” pentru oferirea de beneficii experienţiale, soluţii de recunoaştere şi premiere, dar şi în evenimente cu componentă experienţială pentru angajaţi sau parteneri, pentru companii precum Avon, Alef, Bitdefender, HP, Inditex, Radcom, Raiffeisen, Grupul City Grill, Carrefour, NN, precum şi alte sute de companii de toate mărimile.

Experienţele precum construirea unui megalopolis, treasure hunt, cina pe nevăzute, atelierele de cooking sau competiţiile cu probe amuzante, offline, sau soluţii online conturate pentru conectarea echipelor remote precum degustarea de vin sau ciocolată, permit regenerarea conexiunilor într-un cadru informal, argumentează antreprenoare. „În aceste condiţii, multe companii au revizuit strategiile de cultură organizaţională: experienţele nu mai sunt opţionale, ci necesare pentru coeziune, loialitate şi implicare pe termen lung.”

Reţeta corectă a experienţei

Cum folosesc companiile experienţele ca instrument de motivare şi retenţie? „Cea mai clară lecţie este că oamenii nu se motivează doar prin recompense materiale. Ei caută recunoaştere tangibilă, emoţii şi conexiune”, punctează Oana Pascu. Tot ea detaliază că experienţele personalizate funcţionează pentru că transmit apreciere reală, iar faptul că sunt „trăite” le conferă o memorabilitate pe care obiectele sau recompensele financiare nu o pot replica. „În practica noastră, flexibilitatea contează enorm. Pachetul Flexibox, de exemplu, a devenit preferat pentru libertatea deciziei, ceea ce reduce riscul de «greşeală» în selecţia unei recompense, a unui premiu sau cadou.”

Dar nu orice experienţă funcţionează oriunde şi oricând, adaugă antreprenoarea. Trebuie să fie aliniată culturii organizaţionale, demografiei echipei, valorilor companiei şi tipului de provocări, altfel riscă să fie percepută ca „activitate frumoasă, dar irelevantă” sau chiar „impusă”.  „Cele mai puternice rezultate vin când experienţele sunt integrate sistematic, nu ocazional, în programe de recunoaştere, onboarding, dezvoltare şi team building. Companiile care fac asta văd creştere în engagement rate, scădere în turnover şi consolidare a valorilor interne”, argumentează Oana Pascu.

Cum arată clienţii firmei? Clientul persoană fizică al Complice.ro este urban, bine conectat la trenduri, educat, cu preocupări pentru experienţe autentice şi echilibru interior. Nu caută doar spectacol, ci sens. Mulţi sunt clienţi recurenţi, au mai făcut un zbor curajos sau o degustare premium, şi acum caută experienţe mai rafinate: evadări din cotidian, terapii alternative, gourmet. Ei valorizează personalizarea, povestea şi crearea unei amintiri. 

Pe segmentul corporate, explică antreprenoarea, clienţii sunt companii din industrii orientate către oameni (IT, consultanţă, servicii), care înţeleg legătura între starea angajaţilor, clienţilor sau partene­rilor de business şi performanţa firmei. Ei nu mai încearcă experienţele „ca experiment”, ci le văd drept componente de strategie: recompense, recunoaştere, consolidare de echipă. „Din portofoliul nostru, patru din cinci companii aleg experienţe tematice şi personalizate”, afirmă Oana Pascu.

Tendinţă de sincron

Piaţa românească tinde să se sincronizeze cu Europa de Vest în termeni de aşteptări, dar cu o rată de adoptare şi inovaţie proprie, adaptată contextului local. „Deşi am extins portofoliul cu experienţe în oraşe importante din ţară, cererea rămâne concentrată cu clienţi din zona Bucureşti-Ilfov”, punctează antreprenoarea. Tot ea adaugă că din perspectiva tipologiei experienţelor preferate, suntem destul de aliniaţi la ce se întâmplă pe plan internaţional. „Sigur că există şi diferenţe de infrastructură, dar ca mindset, cred că românii percep valoarea experienţei foarte similar cu cetăţenii din Europa de Vest şi Statele Unite.”

„Asia (în special China, Japonia, Coreea de Sud, Singapore) este cea mai dinamică regiune în termeni de creştere, cu o rată anuală de peste 8%. Aici experienţele sunt mai degrabă un simbol social şi digital, se consumă pentru a fi împărtăşite online.” Oana Pascu, fondatoare, Complice.ro

Piaţa americană este cea mai matură şi diversificată, evaluată la peste 48 miliarde USD în 2023, cu o rată anuală de creştere estimată la 5-6%. Acolo, experienţele au depăşit de mult zona de „cadouri”, devenind parte integrantă din stilul de viaţă şi din economia atenţiei. Tendinţa dominantă este experiential living – oamenii preferă să cheltuiască pentru a trăi ceva unic, nu pentru a deţine. Generaţiile Y şi Z sunt principalele motoare, influenţate de cultura storytellingului vizual (Instagram, TikTok).

„În zona corporate, experienţele sunt folosite strategic pentru wellbeing şi retenţie, în special prin escapade tematice, voluntariat experienţial şi programe de team coaching prin aventură. De asemenea, experienţele sunt corelate cu sustenabilitatea personală: peste 70% dintre companiile americane declară că oferă beneficii non-financiare bazate pe wellbeing”, declară Oana Pascu, făcând referire la date din studiul Deloitte Human Capital Trends 2024.

Europa de Vest (UK, Franţa, Germania, Ţările Nordice) deţine circa 39% din piaţa globală de „experience gifting”, conform unui studiu Arizton din 2024, dar accentul este uşor diferit faţă de SUA. Aici, experienţele sunt asociate cu slow living, rafinament şi calitate a vieţii. Segmentul dominant este cel gourmet & cultural, cu pachete ce combină gastronomie, artă, design, natură şi wellness. Franţa şi Italia, de exemplu, conduc la nivel european pe categoria „gift boxes”.

În companii, accentul este pe human sustainability – experienţele ca instrument de echilibru mintal şi coeziune, integrate în programele ESG şi în strategii de retenţie, povesteşte Oana Pascu. Ţările nordice merg chiar mai departe, cu programe de tip „nature connection” (retreaturi în pădure, saune comunitare, călătorii senzoriale), parte din politicile publice de sănătate mintală. „Asia (în special China, Japonia, Coreea de Sud, Singapore) este cea mai dinamică regiune în termeni de creştere, cu o rată anuală de peste 8%. Aici experienţele sunt mai degrabă un simbol social şi digital, se consumă pentru a fi împărtăşite online”, conform antreprenoarei.

Pe segmentul corporate, trendul dominant este „experiential engagement” – evenimente elaborate, cu componentă tehnologică (metaverse meetings, realitate augmentată, digital twins). În Japonia şi Coreea, se dezvoltă tot mai mult segmentul de experienţe terapeutice, bazate pe mindfulness, artă şi ritualuri culturale.

Europa de Est – şi în special România, Polonia, Cehia, Ungaria – se află într-o etapă de maturizare accelerată. „Dacă în urmă cu un deceniu experienţele erau un concept aproape necunoscut, astăzi vorbim despre un segment stabil, care a trecut din nişă în mainstream.

Piaţa locală este condusă de actori independenţi (precum Complice.ro) şi se aliniază treptat la standardele occidentale, dar cu particularităţi precum accentul pe experienţe de echipă şi conexiune socială, interes în creştere pentru wellbeing, dar cu o dimensiune pragmatică (echilibru între cost şi impact) şi apetit crescut pentru experienţe locale autentice, nu neapărat luxoase”, potrivit Oanei Pascu.

Valoarea pieţei de experienţe din Europa Centrală şi de Est este estimată la sub 1 miliard USD, dar cu potenţial de dublare până în 2030, adaugă antreprenoarea. România este una dintre cele mai dinamice ţări din regiune, alimentată de urbanizare, digitalizare accelerată şi schimbarea priorităţilor generaţiilor tinere, care preferă „să trăiască mai mult, nu să deţină mai mult”.

Cât priveşte planurile pe termen lung, Oana Pascu spune că „următorul deceniu va fi despre consolidare, extindere şi inovaţie, adică să transformăm «momentul memorabil» într-o parte a ecosistemului de wellbeing individual şi organizaţional.”

Ea intenţionează să extindă portofoliul cu experienţe internaţionale şi cu formate hibride (digital Ă fizic), dar şi cu oferte recurente, nu doar cadouri, ci abonamente de experienţă. Programul de loialitate recent lansat este un prim pas, pentru a muta experienţa din zona singulară în zona „călătoriei continue”.  

De vorbă cu Oana Pascu, fondatoare, Complice.ro

Care au fost cele mai mari provocări pentru Complice.ro în cei zece ani de activitate?

Fără îndoială, primii ani au fost dificili. Nu exista o piaţă a experienţelor, iar termenul „cadou experienţial” trebuia explicat de fiecare dată. Oamenii asociau ideea de cadou cu un obiect, ceva concret şi palpabil.

Provocarea noastră a fost dublă: să formăm o piaţă şi să construim în acelaşi timp încrederea în ceva ce nu putea fi „atins” înainte de a fi trăit. Educaţia pieţei a fost o muncă de anduranţă, bazată pe comunicare constantă, pe exemple concrete şi pe mult storytelling: am vorbit despre bucuria din timpul unei experienţe, despre emoţia care rămâne după şi despre ideea că amintirile devin cea mai valoroasă formă de posesiune. Am învăţat, astfel, că a construi o categorie nouă înseamnă răbdare, consistenţă şi curajul de a repeta acelaşi mesaj până când publicul îl interiorizează.

Odată depăşită faza de pionierat, cea mai mare provocare a devenit, paradoxal, constanţa impredictibilităţii.

România este o piaţă vibrantă, dar volatilă, iar mediul economic a fost rareori stabil: de la pandemie şi inflaţie la modificări fiscale, alegeri şi schimbări bruşte de comportament ale consumatorilor, fiecare an a adus un alt tip de incertitudine.

Pentru un business bazat pe emoţie şi consum discreţionar, aceste fluctuaţii se resimt imediat. În acest context, Complice.ro a trebuit să fie agil, să adapteze rapid portofoliul şi să menţină echilibrul între optimism antreprenorial şi prudenţă financiară. De fapt, dacă ar fi o lecţie generală a acestui deceniu, ar fi că impredictibilitatea nu e o excepţie, ci o regulă, iar rezilienţa vine din capacitatea de a construi sens şi valoare chiar şi atunci când planurile trebuie rescrise din mers.

Cum ai reuşit să transformi experienţele – cândva o nişă exotică – într-un segment recunoscut şi validat?

Transformarea a fost graduală, dar intenţionată.

În primii ani, rolul principal a fost educativ: am alergat la uşile publicului şi companiilor cu idei neobişnuite, punând accent pe poveste, emoţie şi autenticitate. Am susţinut constant ideea că experienţele nu sunt doar distracţie sau cadouri de ocazie, ci investiţii emoţionale cu impact durabil. De la cina „pe nevăzute” sau cursele pe patru roţi pe tot felul de suprafeţe, am îmbogăţit constant portofoliul, iar pachetele Flexibox (care permit destinatarilor să îşi aleagă experienţa) au devenit un reper în personalizare şi flexibilitate, ceea ce le-a propulsat în topul preferinţelor, atât pentru clienţi direcţi, cât şi în corporate.

Pe de altă parte, validarea a venit când companiile au început să trateze experienţele ca instrument strategic, nu simplu „extras bene”. Odată ce clienţii corporate au adoptat experienţele în programele lor de retenţie, recunoaştere şi wellbeing, întreaga piaţă a recepţionat semnalul că acest tip de produs / serviciu are relevanţă economică şi culturală.

Care sunt cele mai importante schimbări observate în comportamentul clienţilor (persoane fizice şi companii) în aceşti 10 ani?

La consumatorul individual am observat o tranziţie de la curiozitate la discernământ: nu mai e suficient „o experienţă inedită”, ci se caută legătura emoţională, impactul pe termen lung şi povestea din spatele experienţei.

În primii ani, zborul cu parapanta era emblematic; mai târziu, simulatorul Boeing a devenit bestsellerul deceniului, iar degustările de vinuri, terapia prin plutire şi retreaturile gourmet sunt cereri recurente în prezent. Segmentul refined taste, experienţele de wellbeing şi cele cu substrat emoţional s-au poziţionat pe scara preferinţelor reale.

Pe plan corporate, tranziţia a fost de la bonusuri ocazionale la integrare completă în strategii HR şi cultura organizaţională. Dacă acum un deceniu un pachet experienţial putea fi un cadou singular de Crăciun, astăzi companiile aleg teme personalizate şi experienţe ca parte din programe de recunoaştere şi loialitate, cu bugete medii de Â3.300 euro per client, în cazul portofoliului Complice.

Feedbackul obţinut demonstrează de altfel că aceste investiţii nu sunt lipsite de efect: peste 77% dintre participanţi spun că se simt mai conectaţi cu colegii lor, iar peste 62% se simt mai motivaţi după un eveniment Complice.

Pe plan corporate, strategia va fi să aprofundăm integrarea experienţelor cu programe structurale de wellness, cultură şi performanţă. Integrarea experienţelor să devină pilon central în strategia de HR. De asemenea, investiţia în tehnologie va continua cu integrarea, cel mai probabil, a inteligenţei artificiale, date predictive, experienţe XR sau hibrid, sistem de evaluare a impactului emoţional. În esenţă, Complice va continua să fie complicele momentelor care contează, nu doar pentru azi, ci pentru echilibru pe termen lung, conchide Oana Pascu.