Comisia Europeană transmite unul dintre cele mai clare semnale de până acum că este pregătită să privească mai favorabil marile fuziuni şi achiziţii care pot ajuta companiile să investească, să inoveze şi să atingă dimensiunea necesară pentru a concura cu rivalii americani şi chinezi, într-o schimbare de direcţie inspirată de avertismentele lui Mario Draghi privind pierderea competitivităţii Europei, informează Financial Times.

Bruxelles-ul este dispus să analizeze mai atent argumentele potrivit cărora consolidarea poate genera companii europene mai mari şi mai competitive, a declarat Anthony Whelan, şeful puternicei direcţii pentru concurenţă a Comisiei Europene.

Noua abordare ar putea permite companiilor să demonstreze că o fuziune le-ar oferi dimensiunea necesară pentru investiţii mai mari, dezvoltarea unor produse mai bune, accelerarea inovaţiei sau consolidarea securităţii aprovizionării. Potrivit lui Whelan, această deschidere către avantajele economice ale dimensiunii poate permite inclusiv apariţia unor „campioni europeni”.

Schimbarea marchează o evoluţie importantă pentru politica europeană de concurenţă, construită tradiţional în jurul protejării consumatorilor şi caracterizată de o reticenţă puternică faţă de încercările guvernelor de a construi artificial giganţi continentali.

Noua direcţie vine după avertismentele fostului preşedinte al Băncii Centrale Europene Mario Draghi privind decalajul tot mai mare de competitivitate dintre Europa, Statele Unite şi China. Comisia a integrat deja o parte dintre recomandări în noile orientări privind fuziunile publicate anul acesta, care oferă mai mult spaţiu argumentelor legate de investiţii şi competitivitate.

Schimbarea ar putea readuce pe masa companiilor inclusiv tranzacţii abandonate în trecut din cauza şanselor reduse de a primi aprobarea Bruxelles-ului. Whelan a admis că nu ştie câte proiecte ar putea fi acum „scoase din nou de la sertar”, dar spune că mesajul Comisiei este intenţionat şi explicit: argumentele economice în favoarea consolidării vor fi analizate serios.

Bruxelles-ul va acorda şi mai multă atenţie modului în care pieţele se pot transforma pe termen lung. Autorităţile vor putea analiza, spre exemplu, dacă o fuziune permite accesul mai sigur la materii prime sau componente afectate de tensiunile geopolitice, dacă două companii pot reuni capitalul necesar unor proiecte tehnologice foarte costisitoare sau dacă tranzacţia poate debloca investiţii în infrastructură.

Inteligenţa artificială este una dintre industriile aflate în centrul acestei dezbateri. Costurile uriaşe necesare pentru dezvoltarea modelelor de ultimă generaţie şi pentru accesul la putere de calcul alimentează temerile că piaţa ar putea ajunge dominată de numai câteva companii americane. Whelan consideră că sectorul prezintă deja unele caracteristici ale unui oligopol, iar Comisia vrea să reducă barierele care împiedică apariţia unor noi competitori.

Noua abordare nu înseamnă însă că Bruxelles-ul va favoriza automat companiile europene. Whelan insistă că autorităţile vor rămâne „oarbe la culoare” atunci când analizează tranzacţiile, indiferent de naţionalitatea companiilor implicate.

Schimbarea vine şi într-un moment delicat pentru relaţia dintre Bruxelles şi Washington. Donald Trump a acuzat în repetate rânduri UE că discriminează companiile americane şi a ameninţat cu tarife ca răspuns la măsurile europene de reglementare. Comisia susţine însă că presiunile geopolitice nu o determină să blocheze investigaţiile împotriva grupurilor din SUA.