De ce se intorc acasa cercetatorii si specialistii chinezi
Liderii de la Beijing sunt hotarati sa-i determine pe cercetatorii si specialistii chinezi plecati in strainatate in ultimele decenii sa se intoarca acasa. Pentru aceasta, conducerea Chinei se foloseste acum de vastele resurse financiare care ii stau la dispozitie - dar si de apelul la mandria nationala a celor plecati.
Oamenii de stiinta din Statele Unite n-au fost prea surprinsi in 2008, cand prestigiosul Institut Medical Howard Hughes a oferit un grant de cercetare de 10 milioane de dolari lui Shi Yigong, specialist in biologie moleculara la Universitatea Princeton. Studiile lui Shi privind biologia celulelor au deschis deja o noua linie de cercetare in tratamentul cancerului. La Princeton, laboratorul lui ocupa un etaj intreg si avea un buget anual de 2 milioane de dolari.
Surpriza - de fapt socul - a venit cateva luni mai tarziu, cand Shi, cetatean american naturalizat si rezident de 18 ani in SUA, a anuntat ca paraseste definitiv tara ca sa faca cercetare in China lui natala. A renuntat la grant, a demisionat de la facultatea de la Princeton si a devenit decanul Facultatii de Stiinte Biologice de la Universitatea Tsinghua din Beijing.
"Pana in ziua de astazi, multa lume nu intelege de ce m-am intors in China", a spus Shi, aflat in mijlocul unui grup de vizitatori ai biroului sau de la Tsinghua. "Mai ales din pozitia mea, lasand balta tot ce aveam."
"Era unul din starurile noastre", declara prin telefon Robert H. Austin, profesor de fizica la Princeton. "Cred ca a fost un gest complet nebunesc."
Occidentul si Statele Unite, in special, raman locuri mai atractive pentru studiu si cercetare pentru multi intelectuali chinezi. Dar intoarcerea lui Shi si a altor oameni de stiinta de nivel inalt este un semn ca China reuseste mai repede decat se asteptau multi experti sa ingusteze falia care o separa de statele avansate din punct de vedere tehnologic. Cheltuielile Chinei pentru cercetare si dezvoltare au crescut constant in ultimul deceniu si acum reprezinta 1,5% din PIB. SUA aloca 2,7% din PIB pentru cercetare si dezvoltare, dar felia Chinei este cu mult mai mare decat a celor mai multe state in curs de dezvoltare. Oamenii de stiinta chinezi sunt de asemenea mai presati decat cei din alte tari sa fie competitivi cu ce se intampla in strainatate, iar in ultimul deceniu s-au inmultit de patru ori publicatiile stiintifice publicate anual. Totalul lor pe 2007 a fost depasit doar de Statele Unite. Circa 5.500 de oameni de stiinta chinezi sunt angrenati numai in domeniul de varf al nanotehnologiei, potrivit unei carti recente, "Avantajul tehnologic in crestere al Chinei", scrisa de Denis Fred Simon si Cong Cao, doi experti americani in problemele Chinei.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro