Anul trecut, la sfarsitul lunii mai, regizorul Cristian Mungiu a luat unul dintre cele mai ravnite premii cinematografice - Palme d’Or pentru fi lmul “4 luni, 3 saptamani si 2 zile”. Premiul poate fi atribuit celei mai numeroase generatii din istoria Romaniei, asa-numitii “decretei”, nascuti intre 1967 si 1969, care treptat, treptat si-au facut loc acum in societate prin merite proprii, profesionale, obtinute in vremuri capitaliste, dupa 1989 si nu inainte.

1,5 milioane de oameni s-au nascut in acea perioada, iar forta lor se vede acum cel mai mult in economie (vezi in www.zf.ro articolul “Generatia ’68 a regizorului Cristi Mungiu restarteaza Romania”). Voi sunteti cei care conduceti zilnic marile businessuri, incepand de la cele proprii, ale multinationalelor, pana la afacerile proprietarilor romani care au mai obosit, vremurile s-au schimbat si e nevoie de minti mai tinere adaptate acestor ani. Multi dintre voi chiar v-ati parasit patronii, “mentorii” si v-ati deschis propriile afaceri, devenind chiar mai buni ca ei. Voi ati luat primii tranzitia in piept si ati reusit sa va impuneti prin profesionalism.

Daca aceia care au luat puterea in afaceri dupa ’90 au fost, cum se spune, securisti, fostii directori din comertul exterior, nomenclaturistii, copiii sau ginerii fostilor lideri comunisti, treaba de zi cu zi ati facut-o voi, cei din esalonul doi, trei. Ei au fost cu afacerile, importurile, privatizarile, relatiile, spaga, dar voi ati tinut companiile si ati fost responsabili cu implementarea deciziilor. Singurul domeniu unde voi, cea mai puternica generatie a Romaniei, nu v-ati impus la conducere este politica (si fotbalul, bineinteles). Aici aveti un esec total. Foarte putini dintre voi ati dorit sa intrati aici, iar cei care ati facut acest pas ati esuat (vezi Adrian Cioroianu, fostul ministru de externe, sau Tudor Chiuariu la Justitie. Poate Catalin Predoiu va avea mai mult succes).

Intre ceea ce se intampla acum in economie si clasa politica actuala este o diferenta uriasa. Romania a fost dusa inainte in ultimul deceniu de lumea afacerilor. Ati investit si ati construit ceva palpabil. De partea cealalta, clasa politica a mers cu frana trasa, intrarea in Uniunea Europeana si NATO tinand mai degraba de nevoile practice - de aparare si de forta de munca - ale acestor organizatii decat de dorinta si convingerea liderilor politici. Daca in afaceri generatiile s-au mai schimbat, in clasa politica nu. Tara este in continuare condusa de cei care au preluat puterea in 1989, iar exceptiile - vezi Radu Mazare de la Constanta - se bazeaza pe show. Totusi, problema nu este aici. Cei de la putere nu o lasa si nu o vor lasa de bunavoie.

Asa cum se spune, din politica si din serviciile secrete se iese numai cu picioarele inainte. Iar indemnul “Sa ne mai lase (Iliescu, Vadim, Nastase, Mitrea, Voiculescu, Hrebenciuc, Basescu, Berceanu, Stolojan, Videanu, Vacaroiu, Tariceanu si cine mai vreti voi)” nu-si va gasi niciodata un raspuns in realitate. Ei nu vor lasa puterea din mana, fi e ca o au la vedere sau ca o controleaza din umbra. Pentru ei, cuvintele retragere sau demisie nu exista. O clasa politica nu se poate schimba sau reforma de pe margine, din fata televizorului sau protestand filozofic prin absenta de la vot. Trebuie sa fii acolo, sa te lupti in mocirla politicii, sa stii cum functioneaza sistemul si cum se trag sforile, sa duci la inceput servieta si sa faci cafeaua unuia de rang mai inalt (in romanul “Patul lui Procust” de Camil Petrescu trebuie sa duci “oala de noapte”), sa lipesti afi se, sa fii ipocrit, populist, sa promiti 1.000 km de autostrada sau pasaje suspendate in Bucuresti pe la etajul 3, sa te duci in strada, sa promiti salarii si pensii ca-n Vest si dupa aia sa iti iei injuraturile de rigoare, sa te trezesti in fiecare dimineata desfiintat in presa si sa rezisti la critici.

Dar sa preiei puterea pentru ca fara ea nu schimbi nimic. Voi ati impins Romania inainte din punct de vedere economic, iar acum tot voi trebuie sa schimbati clasa politica actuala, cea pe care o dispretuiti, o huliti, o injurati si de care va e scarba, pentru ca nu va reprezinta, pentru ca nu puteti, prin ceea ce ati realizat profesional, sa stati la masa cu ea, pentru ca va e rusine si va compromite. Dar nu o puteti schimba de pe margine. Acum aveti ocazia sa dati inapoi societatii ce v-a dat in afaceri, implicandu-va in alegerile parlamentare. Poate nu veti reusi sa fiti alesi din prima, dar e un inceput. Ati pus prima caramida la un brand, cel personal. Daca tot stati deoparte, politica romaneasca nu se va reforma de la sine, iar timpul nu sta in loc.

Aveti bani, sunteti deja milionari si poate nu vreti sa va imbogatiti ca si cei vechi, nu sunteti datori nimanui si, cine stie, poporul va aprecia acest lucru cand va pune stampila la vot. Dar daca nu sunteti acolo in politica, in atentie, in lumina reflectoarelor, gata sa veniti sa curatati voi mizeria, sigur altii nu vor veni sau se vor instala mediocrii, daca nu cantaretii, cei care nu pot pune in CV nicio realizare.

Deci unde sunteti? Si ma adresez celor care au fost nominalizati in ZF, in articolul mentionat mai sus: Dan Ostahie (Altex); Lorand Szarvadi (Domo); sotii Fughina (K-Tech Ultra Pro); Dragos Cinca (Flamingo); Simona Fatu (Volksbank); Ioana Curtali (Raiffeisen); Denisa Mateescu (Mastercard); Radu Lucianu (Eurisko); Adrian Dura (ADDV EURORSCG); Dan Balotescu (Media Investments); Alin Tapalaga (Porsche Romania); Dragos Damian (Zentiva); Laurentiu Scheusan (Sindan Actavis); Cornel Marian (Oresa Ventures) sau Florentin Tuca (Tuca si Asociatii). Si voi toti ceilalti care ati aparut in topurile BUSINESS Magazin - “100 de tineri manageri de succes”. Si au fost trei editii pana acum.