Inceputul de an este incarcat de evenimente in lumea IT&C. Licitatia benzii wireless de 700 MHz, conferinta MacWorld si achizitia de catre Oracle a companiei BEA Systems pentru 8,5 miliarde de dolari au tinut multa vreme prima pagina. In acest context, poate parea surprinzator ca cea mai spectaculoasa miscare este considerata (cel putin prin prisma mediatizarii pe web) preluarea de catre Sun Microsystems a firmei suedeze MySQL AB pentru un miliard de dolari.

Achizitia realizata de Sun este interesanta din mai multe puncte de vedere. Merita sa notam ca este de departe cea mai mare suma platita vreodata pentru o companie din domeniul FOSS (Free/Open Source Software). Spre comparatie, Novell a platit 210 milioane pentru SuSE Linux, RedHat a cumparat JBoss cu 400 de milioane, iar Citrix a platit pentru XenSource 500 de milioane de dolari - tendinta fiind clar ascendenta. In plus, MySQL este o firma privata si, avand in vedere ca veniturile din ultimul an se cifreaza la circa 70 de milioane, pretul oferit de Sun este urias, ceea ce nu poate insemna decat ca pentru Sun miscarea este de importanta strategica. Probabil ca Sun a vrut sa se asigure ca isi va insusi integral comoara, pentru ca se stia de ceva vreme ca MySQL intentiona sa devina publica.

MySQL este o companie oarecum excentrica. Este poate cea mai mare companie de open source din lume, cu circa 400 de angajati, dar acestia sunt raspanditi in 25 de tari si cam 70% dintre ei lucreaza de acasa, astfel incat in sediile centrale din Uppsala (Suedia) si Cupertino (SUA) nu prea e inghesuiala. Sistemul de administrare a bazelor de date MySQL s-a nascut mai degraba dintr-o intamplare. Inventia i se datoreaza finlandezului Michael „Monty“ Widenius, care a dezvoltat pentru nevoile proprii o biblioteca de rutine de stocare, peste care a adaugat mai apoi o interfata SQL. La insistentele unui coleg, David Axmark, a publicat codul in internet si tocmai absenta caracteristicilor extrem de sofisticate ale serverelor SQL a atras utilizatorii, care-si doreau un instrument simplu, eficient si usor de administrat pentru mici aplicatii, de regula bazate pe web. Pentru a minimiza investitiile, majoritatea proiectantilor alegeau o combinatie de softuri open source care s-a impus sub acronimul LAMP: sistemul de operare Linux, serverul web Apache, sistemul de baze de date MySQL si un limbaj aplicativ din gama PHP, Perl sau Python. In scurta vreme platforma LAMP a ajuns sa domine internetul iar numarul instalarilor MySQL a devenit atat de mare, incat Widenius si Axmark au decis sa se dedice total acestui produs. Au infiintat firma MySQL, a carei misiune era sa dezvolte in continuare sistemul MySQL si sa castige bani din suport tehnic si instruire.

Cresterea popularitatii produsului a determinat compania sa adopte un model de business numit „licentiere duala“: produsul este distribuit atat sub licenta publica GPL, cat si sub o licenta comerciala, platita, pentru clientii care nu se impaca cu GPL. Pe de alta parte, MySQL a patruns si in medii enterprise, iar utilizatorii au inceput sa aiba cerinte tot mai complexe. Pentru a implementa mecanismul tranzactional, proiectantii MySQL au recurs la doua variante alternative de stocare open source, BerkeleyDB si InnoDB. Dar, surpriza, Oracle a cumparat in scurt timp ambele companii care dezvoltau aceste mecanisme, dovedind astfel ca MySQL nu-i este chiar indiferent... Abia recent s-a aflat ca in 2006 Oracle a avut o tentativa de a cumpara MySQL.

Sub umbrela Sun, MySQL va dispune acum de resursele necesare pentru a-si dezvolta propria alternativa de suport tranzactional si va avea un acces mai usor la clientii mari, pentru care un furnizor din Fortune 500 reprezinta o garantie importanta. Pentru Sun, cele peste 5 milioane de instalari MySQL din lume reprezinta tot atatea oportunitati de a vinde hardware sau servicii (principala sursa de venituri a companiei), dar si sansa de a-si promova celelalte produse software open source (Solaris, platforma Java si OpenOffice). Cu toate ca este de asteptat ca MySQL sa beneficieze de optimizari speciale pentru Solaris, Sun nu va neglija faptul ca marea majoritate a instalarilor sunt pe Linux. In plus, o mai stransa integrare intre MySQL, OpenOffice si Java va reprezenta o alternativa atractiva la combinatia echivalenta de la Microsoft. In fine, MySQL poate fi exemplul prin care Sun ar putea sa-si convinga actionarii ca modelul de business bazat pe licentierea duala este viabil pe termen lung.