Exista nenumarate povesti de succes despre ceea ce s-ar chema “inspiratia” unor oameni de afaceri care au riscat investitii in companii aparent fara sanse de crestere, dar care s-au dovedit in cele din urma aducatoare de profituri uriase. Din cate spun pasionatii, s-ar parea ca aceste povesti sunt cele care anima bursele de pretutindeni, cele care dau incredere si sperante investitorilor. Desigur, nu e nevoie doar de inspiratie in lumea investitiilor, ci si de o multime de informatii, iar succesul sta cel mai adesea in stiinta de a le analiza si a emite predictii pertinente. Este ceea ce in lumea anglofona se cheama “educated guesswork”.

 

Insa valoarea inspiratiei in investitii creste proportional cu dinamica domeniului, iar lumea internetului este fara indoiala una dintre cele mai dinamice. Aici marile castiguri vin atunci cand banii sunt investiti foarte devreme, in firme incepatoare (“start-ups”) si extrem de inovatoare, de regula cu mult inainte ca acestea sa devina publice. In acest domeniu informatiile cu care sunt obisnuiti jucatorii de pe piata bursiera sunt fie inexistente, fie irelevante. Venituri? Profit? Management? Putem sa uitam de ele. Google n-a castigat niciun sfant in primii trei ani de activitate, iar de Larry Page si Sergey Brin nu auzise nimeni.

 

La fel se intampla acum cu Facebook, o alta companie cu o crestere rapida, dar fara profituri. In plus, in lumea internetului inca mai exista sansa aparitiei unor produse sau servicii capabile sa schimbe peste noapte regulile jocului. Si, pentru ca totul sa fie si mai complicat, in zona software si internet un start-up nici nu are nevoie de multi bani ca sa se lanseze, iar managerii sunt cel mai adesea foarte tineri, tehnici si excentrici. E mai degraba taramul “ingerilor” (angel investors) decat al “aventurierilor”.

 

Tot un start-up - numit YouNoodle - promite sa schimbe aceasta stare si sa reduca din marja de inspiratie si noroc pe care se bazeaza investitorii. Fondatorii sunt Bob Goodson (28 de ani) si Kirill Maharinski (21 de ani), ambii fosti studenti la Oxford, iar opinia lor este ca de fapt informatie relevanta despre start-up-uri exista din abundenta, numai ca aceasta este raspandita in salbaticia web-ului, prin bloguri, prin forumuri, prin liste de discutii si chiar pe siturile web ale incepatorilor. De aici a venit ideea de a evalua o multime de companii la inceput de drum (pe moment 30.000) prin analogie cu un set de peste 150.000 de istorii ale unor companii de succes care au pornit tot de la resurse modeste. Scopul este de a furniza un soi de “indicator de succes” pentru fiecare firma analizata, pe baza unui algoritm de genul celui folosit de Google pentru a calcula relevanta referintelor returnate pentru o cautare. Autorul algoritmului este un neozeelandez pe nume Sean Gourley, care a lucrat o vreme pentru Pentagon, dezvoltand programe care sa evalueze riscurile atacurilor teroriste pe baza unor informatii disparate si nestructurate - adica asemanatoare cu cele utilizate pentru evaluarea companiilor. Poate este interesant de notat ca YouNoodle incearca sa creeze si o retea de firme recent infiintate, carora sa le furnizeze gratuit instrumente de evaluare a planurilor de business in schimbul informatiilor despre propria evolutie, menite sa imbogateasca baza de date si sa rafineze algoritmul.

 

Daca ar fi sa socotim cate valuri a provocat YouNoodle - prezentari in New York Times si la BBC, dezbateri pe TechCrunch, relatari in nenumarate bloguri - am putea banui ca exista deja suficient “buzz” in jurul firmei pentru o auto-evaluare. Goodson a declarat in New York Times ca inca n-au facut-o, pentru ca rezultatele ar putea fi derutante: daca programul ar prezice ca YouNoodle va esua, iar predictia s-ar adeveri, am fi in fata unui interesant paradox. In schimb, numerosi jurnalisti si investitori au evaluat compania fara niciun algoritm si n-au reusit sa cada de acord. Pe de-o parte, unii considera ca “indicatorul de succes” ar putea fi de ajutor investitorilor si ar contribui la impunerea unei “meritocratii” in zona companiilor la inceput de drum. Ray Conway - un celebru “business angel” care a investit in peste 500 de start-up-uri, printre care Google si PayPal - crede ca instrumentul ar putea fi util, dar el va folosi in continuare conexiunile personale. Pe de alta parte, investitorul Paul Kedrosky - care intretine si blogul “Infectious Greed” - pune la indoiala eficienta unui astfel de instrument. Daca ar fi atat de bun, de ce n-ar infiinta chiar YouNoodle un fond de investitii?