O privire asupra statisticilor ne arata ca Uniunea Europeana este la ora actuala cea mai mare economie din lume, cu un PIB cumulat de aproape 15 mii de miliarde de dolari. La mica distanta se afla Statele Unite, insa repartitia pe cap de locuitor este ceva mai buna la americani, care are o populatie mai mica. Chiar daca cifrele pot fi considerate grosiere, ele exprima o realitate pe care o putem vedea cu ochiul liber: pentru aproape toate ramurile economice, companiile europene concureaza de la egal la egal cu cele americane. Poate exemplul cel mai ilustrativ este Boeing versus Airbus, dar exista numeroase altele de aceeasi factura. Si totusi, exista cel putin un domeniu in care decalajul dintre cele doua puteri este semnificativ: sectorul IT (nu putem include aici comunicatiile, deoarece aici situatia este mai echilibrata). Insa daca restrangem discutia la software, dominatia americana este aproape totala.

Dintre cele mai mari 20 de companii de software din lume, doar trei sunt din Europa, dar veniturile lor cumulate nu depasesc o zecime din veniturile companiilor americane din acest top. De fapt, doar compania germana SAP AG intra in categoria “greilor”, fiind lider de piata in domeniul aplicatiilor ERP (Enterprise Resource Planning) si CRM (Customer Relationship Management) si a treia companie independenta de software din lume din perspectiva veniturilor (desi este discutabil in ce masura SAP mai poate fi considerata o companie europeana). Desigur, daca ne focalizam asupra marilor companii, pierdem din vedere imaginea de ansamblu. Productia de software nu se rezuma la aplicatii “la pachet”, ci include - cu o pondere destul de importanta - si softurile produse “in house” sau dezvoltate la comanda, precum si o serie de servicii adiacente. Acest domeniu este greu de cuprins in statistici, dar se poate estima ca lucrurile se petrec cam la fel pe ambele maluri ale Atlanticului. Ar mai fi si zona serviciilor web, unde din nou Statele Unite domina categoric.

Cum se explica acest decalaj? Mai intai sunt cateva motive de ordin istoric. La sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, Anglia se afla intr-un usor avantaj tehnologic in domeniul computerelor, care insa n-a fost fructificat in plan comercial. Ca exemplu, Colossus (primul computer electronic programabil, care a fost folosit pentru spargerea codurilor germane) a fost considerat atat de secret, incat Churchill a ordonat sa fie descompus in “bucati nu mai mari decat pumnul”, planurile au fost arse chiar de autorul lor, Tommy Flowers, iar primele informatii relevante au devenit publice abia dupa 25 de ani. In schimb, americanii au transpus in produse comerciale tehnologiile dezvoltate in scop militar, ajungand in scurt timp sa domine piata. Insa probabil mult mai importanta a fost dinamica pietei libere americane si spiritul antreprenorial foarte curajos, care au facut posibila revolutia computerelor personale si apoi a internetului comercial. Au mai contat cu piata unica imensa (spre care Europa abia acum se indreapta), atragerea specialistilor de varf (multi dintre ei din Europa), cumpararea companiilor concurente cu tehnologii inovatoare si, cu siguranta, modelul american de colaborare tehnologica intre sectorul militar, cel academic si cel comercial (care a facilitat finantari generoase).

Mai poate recupera Europa unita decalajul? Este destul de clar ca in absenta unor politici la nivelul UE, cursul actual va continua in sensul cresterii ponderii softurilor de provenienta americana, ceea ce se traduce nu numai in costul importurilor, ci si intr-o dependenta tehnologica si chiar comerciala. Principalul avantaj al Europei il reprezinta specialistii foarte bine pregatiti, dar foarte adesea acestia prefera sa traverseze oceanul in cautarea oportunitatilor pe care le ofera industria software americana. Pe de alta parte, Uniunea Europeana nu are parghiile pentru a impune o politica unitara la nivelul statelor membre, asa ca singura cale este deocamdata puterea exemplului propriu. Cu alte cuvinte, speranta este ca politicile IT pe care birocratia europeana le aplica in interior sa contamineze statele membre, fie prin persuasiune, fie prin nevoia de comunicare la nivelul administratiilor. Lectura numeroaselor documente oficiale privind aceste politici este plicticoasa, dar ideea principala e clara: deschiderea - standarde publice, formate deschise si software open source. Miza este de a crea o piata competitiva in care sa aiba loc si companiile europene.