Ne aflam intr-un moment de cotitura in ceea ce priveste posibilitatea integrarii Romaniei in UE. Respingerea Constitutiei UE in Franta si Olanda e perceputa de observatori dintr-o perspectiva politica, iar efectele asupra integrarii tarii noastre sunt evaluate preponderent politic, mai putin economic.

Este adevarat, politicienii vor fi cei care sub presiunea sociala ar putea respinge sau amana pentru o vreme aderarea Romaniei si a Bulgariei. O eventuala respingere sau amanare a aderarii tarii noastre va fi cu siguranta motivata economic (cu elemente agravante din zona juridicului si a coruptiei). De aceea este necesar sa intelegem care sunt implicatiile economice pentru Romania ale situatiei politice si economice din tarile UE, precum si ale recentelor evenimente din SUA.

Respingerea Constitutiei europene in Franta si Olanda a marcat nu numai schimbari de ordin politic in tarile respective, dar si reactii cu tenta politica si economica in celelalte tari importante care fac parte din Uniune. In Italia, a fost lansata ideea (fantezista, dar cu priza la public) a revenirii la lira italiana, in paralel cu moneda unica. Ideea vine sa confirme ca uniunea monetara intre niste tari cu performante economice atat de diferite este greu de sustinut, aproape utopica.

La randul lor, oficialii din Marea Britanie s-au gratulat din nou pentru neaderarea la euro, motivand performanta economica superioara a Regatului Unit si, prin aceasta, independenta. Fapt este ca moneda euro isi pierde forta care parea sa o propulseze catre pozitia de lider al pietei monetare. Un lider in opinia mea supraevaluat fata de dolar, cel putin din prisma cifrelor economice ale celor doua zone.

UE se zbate de doi-trei ani intr-o cvasi-recesiune (salvata numai de membrii "de mana a doua" ai Uniunii), in timp ce SUA are o crestere economica sanatoasa, chiar daca erodata de deficitele record (si aici China este principalul "vinovat"). Pentru Romania, situatia economica precara a UE inseamna un ajutor nesperat pentru BNR, care poate acum sustine ca leul s-a intarit fata de moneda unica din "motive economice fundamentale", chiar daca se va deprecia fata de dolarul american. In fapt, continui sa afirm ca nu exista fundamente economice pentru aprecierea leului, ci numai motive monetare, conjuncturale.

Cel mai important impact al evolutiilor negative din UE se manifesta asupra incertitudinii mediului economic din Europa. In aceste conditii, Romania redevine dintr-odata o zona riscanta, desi nimic esential nu s-a schimbat in tara noastra. Exporturile romanesti catre UE sunt afectate de restrangerea cererii, iar profitabilitatea mai redusa a companiilor din zona euro le ofera acestora mai putine resurse pentru investitii si extindere in restul Europei.

Este deci de asteptat ca va fi influentat negativ si comertul exterior al Romaniei, precum si capacitatea tarii noastre de a atrage investitii straine. In plus, volatilitatea cursului de schimb al monedei unice (si in special perspectiva deprecierii sale fata de principalele valute) va mari in continuare apetitul clientilor romani pentru credite in valuta. Pe termen mediu, Banca Centrala Europeana va iesi din inertie si va reduce rata dobanzii de referinta in incercarea de a impulsiona economia zonei euro.

Consecinta ar fi scaderea dobanzilor de refinantare pentru bancile romanesti, deci ieftinirea in continuare a creditului in valuta. Evident, in aceste conditii marirea ponderii creditelor in lei in totalul creditelor acordate de bancile comerciale devine o sarcina dificila, daca nu chiar contrara intereselor bancilor romanesti. Astfel,

Romania se afunda tot mai mult intr-un cerc vicios din care nu poate iesi: aprecierea monedei nationale pentru a sustine o tinta ambitioasa de inflatie, care descurajeaza exporturile si inflameaza importurile, marind astfel deficitul de cont curent pana la valori care nu vor mai putea fi acoperite de excedentul contului de capital si de alte intrari valutare. In felul acesta, este evident ca macar una dintre tintele convenite cu organismele internationale va fi ratata, fie ea inflatie, deficit de cont curent, deficit bugetar, oferind UE o motivatie economica pentru o decizie cu iz politic.

Tentatia oricarui politician in conditii de instabilitate economica este sa amane orice decizie i-ar putea fi imputata pe termen scurt. Astfel, este de inteles hotararea Germaniei de a amana ratificarea tratatului de aderare catre toamna, pana cand "apele" se vor stabiliza intr-un fel sau altul. Din pacate, in ultima perioada economia SUA da si ea semne de usoara oboseala, in fata ofensivei ultraagresive a Chinei si epuizandu-si resursele economice pentru a-si conserva rolul de gardian universal.

Sansele devin minime ca UE sa primeasca o gura de oxigen din exterior pentru a-si redresa performanta economica in lunile urmatoare, iar efortul de a integra economic inca doua tari sarace (dintre care Romania are dimensiuni importante la nivel european) este prea mare.

Putem schimba ceva in acest joc politico-economic? In opinia mea, este prea tarziu. Am mers pe mana unei decizii favorabile noua pe criterii politice, respectand conditiile economice prin adoptarea de masuri monetare pe termen foarte scurt.

In schimb, suntem mult in urma in ceea ce priveste competitivitatea mediului de afaceri si structura economiei, fiind dependenti de partenerul nostru economic UE pentru a ne cumpara produsele, a ne angaja forta de munca ce nu poate fi absorbita in economia romaneasca si a face investitiile necesare modernizarii infrastructurii si capacitatilor noastre productive. Asa ca vom asista, ca intotdeauna neputinciosi si fara argumente economice, la luarea unei decizii care ne priveste direct.

Dragos Cabat este vicepresedintele Asociatiei Analistilor Financiari si Manager Politici de Creditare la Unicredit