Messenger, skype, icq si multe alte forme de chat "organizat" au luat cu asalt computerele de pretutindeni. Ne schimba aceasta forma de comunicare comportamentul social? Cum? Prin ce ne distingem de generatiile obsedate de scrisori, telegrame sau de telefoane mobile?

Are Italo Calvino o formulare extraordinara a esentei telefoniei. Si anume: cand un telefon suna, pentru o fractiune de secunda, ai impresia ca e al tau, ai impresia ca suna pentru tine. Chiar si atunci cand mergi pe o strada si auzi din vreo casa un telefon fix sunand nu se poate sa nu-ti tensionezi pentru o clipa auzul ca si cum apelul ti-ar fi fost destinat. Ei bine, messengerul & comp. tocmai aici declanseaza revolutia, in acest reziduu subconstient-democratic din apelul telefonic - e o forma mult mai intima de comunicare. Sa fim intelesi, aceste forme de chat sunt complet diferite de chatul clasic in care identitatea iti punea deja probleme si in care finalitatea era aproape fara exceptie un soi de flirt. Pe messenger, de foarte multe ori, cunosti persoana pe care o treci in lista cu prieteni. Deci nu ai surprize de identitate. E o forma extrem de intima de comunicare si, culmea, aceasta forma s-a clasicizat, a devenit instrument de dialog in interiorul companiilor.

Intr-un singur punct se intalneste cu telefonia mobila: efectul secundar grav este supracomunicarea. Iluzia mesajului scurt si la obiect ascunde o intreaga retorica extrem de stufoasa. Comunicarea asa-zis rapida intarzie mult deciziile. Cam asa se intimpla si cu SMS-ul, forma care face parte din aceeasi cultura a chatului.

Un dialog pe chat poate ajunge mult mai intim, mai personal sau mai personalizat decat un dialog fata in fata. Culmea dialogului uman este ca fetele se autoinhiba atunci cand oamenii comunica direct. Exista forme complexe de transmitere a mesajelor prin miscarea mainilor, a sprancenelor, a capului etc. Sunt chestiuni ultracunoscute in comportamentul comunicarii. Pe messenger toate astea dispar si apare curajul iscodirii celuilalt. E mult mai greu sa ajungi pe chat la un prag de ireconciliere. Din acest motiv preferam de multe ori sa amanam discutii incomode cu un prieten la o bere pentru a profita de comunicarea indirecta (dar, de fapt, mult mai directa, indiscreta si incisiva) de pe chat.

Sunt oameni care nu suporta messengerul tocmai pentru ca nu doresc sa fie atat de intimi cu nimeni. Fobia de intimitate este singura care poate impiedica acest gen de comunicare. Care sunt efectele? O mult mai slaba comunicare directa. Un limbaj de lemn accentuat in dialogul fata in fata, completat de un limbaj al intimitatii extrem de variat si de complex in spatiul virtual.

Comunicarea cu o semi-absenta pe care o presupune messengerul modifica evident comportamentul individului contemporan. Discursul intim devine complex, misterios, incisiv. Discursul in public se pietrifica, devine din ce in ce mai cliseizat.

Sa vorbim putin despre efectele asupra vietii amoroase ale culturii mess. Cunosc multi oameni care au strans relatiile pe messenger. Care inainte sa iasa la o a doua bere, sau inainte sa inceapa o relatie amoroasa, sau inainte sa faca sex, stiau extrem de multe lucruri unul despre celalalt. Problema secolului trecut - daca e s-o numim problema - era ca oamenii incepeau sa se cunoasca si sa-si inventeze un limbaj intim comun abia dupa ce faceau sex, abia dupa ce se cunosteau fizic. Cultura mess a inversat succesiunea. Exista un recul, dupa eliberarile de tot felul din perioada hippie, o reconservatorizare (scuzati inventiile lexicale).

Tot in aceasta categorie de comunicare intra si SMS-ul. Romancierul Jonathan Coe - care in "Cercul inchis" se amuza cu dragostea consumata prin SMS dintre un barbat insurat si o tanara secretara - face un pronostic interesant care cumva umanizeaza tot tsunami-ul tehnologic din vietile noastre. Observatia este urmatoarea: mai mult de jumatate din SMS-urile trimise in lumea asta sunt un soi de flirt electronic, au mai mult sau mai putin un continut erotic. Morga business, de individ impenetrabil care foloseste tehnica doar pentru a manipula si domina si a face bani, este un mit care ma face sa rad. Tehnica nu face decat sa respecte proportiile pe care un individ este dispus sa le stabileasca intre viata intima si viata publica. Exista o ipocrizie si o frica destul de imbecile - cum ca tehnica ne dezumanizeaza. Dar, cu cat stai sa observi mai atent, cu atat vezi ca formele noi de comunicare, noile avantaje tehnologice nu fac altceva decat sa ne umanizeze foarte mult, uneori inutil de mult. Consumam un timp dublu de plans unii pe umerii altora datorita culturii mess.

Terminator sau Matrix sunt niste utopii slabe pentru ca presupun un control al masinilor asupra oamenilor. Sa fim seriosi. Viitorul arata altfel. Tendinta este tocmai de a transforma tot ce e omenesc in "si mai omenesc" prin intermediul tehnicii. Probabil, peste o suta de ani, nu vor zbura nici rachetele spre Saturn, nici nu ne vom lupta cu cyborgii! Va fi o bazaiala continua de barfa, flirt, cearta, in cele mai variate si tehnologizate forme umanoide posibile.