Or, atat sondajele, cat si momentele electorale nu sunt realitati, ci doar fotografii ale unor momente mai mult sau mai putin fericite din viata partidelor/politicienilor. Premisa de la care se porneste, in spiritul regulilor jocului, este ca ponderea electorala se modifica in timp, sub actiunea actorilor. Altfel, ierarhiile nu s-ar schimba si jocul nu ar mai avea niciun sens. Prima interpretare pe care actorii o pot da rezultatelor sondajelor este (sau ar trebui sa fie) personala: cum cresc sau cum ma mentin sus in sondaje. Bineinteles, scaderea cotei adversarilor este o constanta, dar nu este singurul mod de actiune politica.

Dupa alegeri/sondaje, actorii incep sa isi apere propriile procente, incercand sa le dezumfle pe ale adversarilor. In linii mari, practica nu este condamnabila, atata vreme cat nu sfideaza evidentele si regulile jocului. Recent, rezultatele referendumului au prilejuit discutii despre cat de reprezentative si de legitime au fost rezultatele votului, avand in vedere gradul scazut de participare la scrutin. In aceasta lumina, Traian Basescu nu poate invoca victoria populara in urma acestei consultari. Matematic, promotorii acestei idei au dreptate. 10.166.037 (zece milioane) de cetateni romani au considerat ca prezentarea in fata urnelor nu este o prioritate. Numai 8.135.272 s-au decis sa voteze si numai 6.059.315 au considerat ca presedintele suspendat trebuie sa se intoarca la Cotroceni. Aproape 30% din populatia Romaniei. In linia criticilor, Traian Basescu vorbeste numai in numele Romaniei lui. Consecinta logica este ca mai avem o Romanie - de 1/9 din cetatenii cu drept de vot. Care, in virtutea aceluiasi rationament, este reprezentata de adversarii lui Traian Basescu (deci Traian Basescu are o Romanie mult mai mare).

A cui este insa cea mai Romanie, cea de 60% care nu voteaza? Pentru ca daca presedintele nu are legitimitatea de a vorbi decat in numele Romaniei sale, iar oponentii sai se inghesuie pe Romania lor mai mica, atunci inseamna ca cineva (necunoscut inca, poate chiar Romania de 60% se reprezinta pe sine) este legitim in Romania mai mare si mai concentrata. Si daca tot vorbim de legitimitati si de  reprezentari, sa mai desemnam cateva Romanii. Romania de 3.372.019 de minori (mai mare decat Romania "da" la referendum") de cine este reprezentata -mai ales ca nici ea nu voteaza? Romania cetatenilor lipsiti de drepturi electorale (in urma unei pedepse judecatoresti) are si ea dreptul la reprezentare, chiar daca este lipsita de dreptul de vot? Romania rezidentilor straini (multi chiar cetateni europeni, ca si romanii), Romania minoritatilor nereprezentate in parlament (ele, desi mai numeroase decat altele, nu sunt "istorice" si nu sunt reprezentate special, chiar daca minoritatea araba sau chineza sunt mai numeroase decat cea ruteana, bunaoara) sunt mai mici, dar sunt si ele Romanii.

Morala: nu conteaza cat de mare e Romania, important e cum o reprezinti.