In urma cu cateva zile, senatorul Gheorghe Flutur anunta ca partidul inca neinfiintat, dar al carui vicepresedinte interimar este, urmeaza sa se inscrie in Internationala Populara.

Atentionat probabil ca o astfel de organizatie nu exista, domnul Flutur a dovedit validitatea Legilor lui Murphy, exprimandu-si dorinta ca Partidul Liberal Democrat (PLD) sa se afilieze Internationalei Popular-Crestine, organizatie la fel de inexistenta ca si prima. Astfel, ce incepe prost se termina si mai prost sau lucrurile care merg prost nu se termina niciodata. Probabil, liderul PLD a vrut sa se refere la Internationala Crestin-Democrata sau, mai sigur, la Partidul Popular European (PPE).

Tratata cu indiferenta, dimensiunea ideologica a partidelor politice romanesti a devenit odata cu aderarea la Uniunea Europeana un element mult mai prezent in discursurile si in preocuparile actorilor politici. Constituind un imperativ pentru formatiunile care doresc sa conteze pe scena politica europeana, afilierea la un organism politic si ideologic suprastatal dezvaluie inconsistenta doctrinara  a multor partide autohtone. Interesate de a-si gasi un corespondent ideologic in Parlamentul European, organizatiile partizane penduleaza de la stanga la dreapta, practicand in functie de calculul politic si de oportunitate un soi de transhumanta ideologica.

Dupa ce, la inceputul anului 2005, se lansase moda de a fi popular, multe formatiuni cochetand cu o astfel de idee, in speranta unei apropieri de PPE, acum PLD - grup politic ce si-a declarat initial adeziunea fata de valorile liberale - pare a fi si el atras de mirajul popularilor. Tratand cu superficialitate relatia (de convergenta) pe care un partid politic ar trebui sa o aiba cu societatea, cu grupul social pe care il reprezinta, PLD transforma ideologia intr-un accesoriu. Fluiditatea axiologica a liderilor sai pune in evidenta resorturile care au stat la baza crearii unui astfel de partid, ce pare a ignora relatia normala grup social-grup politic. El este mai degraba rezultatul vointei unui grup de politicieni de a accede la putere si mai putin raspunsul la o serie de nevoi si cerinte sociale. In plan imagologic, metamorfoza formatiunii conduse de Theodor Stolojan pare a indica doua directii complementare spre care PLD se indreapta (1. spre cel mai puternic si mai influent grup politic din PE, in conditiile in care afilierea la grupul ALDE este practic imposibila si 2. acolo unde merge PD), fara a sti insa cu precizie unde anume merge si ce presupune acest drum.

A fi popular inseamna mult mai mult decat o simpla eticheta si presupune nu doar o auto-declarare. A fi popular insemna a crede, a afirma, a imbratisa si mai ales a actiona in baza unui set de principii si de valori, care ar trebui sa se constituie intr-un mod de viata.

De altfel, la acest capitol, al doctrinelor politice, exista destula confuzie la nivelul politicienilor, protagonisti ai acestor transformari identitare, al mass-media si al opiniei publice in general. Si asta deoarece, in realitate, nu exista o doctrina populara, desi foarte multi "analisti" vorbesc despre ea. Ceea ce da consistenta curentului popular este in primul rand doctrina crestin-democrata pe ale carei baze valorice se sprijina.

De asemenea, conservatorismul reprezinta al doilea pilon axiologic ce structureaza identitatea popularilor. Subsidiaritatea (derivat teoretic al personalismului), familia, comunitatea, regiunea, responsabilitatea si solidaritatea, ordinea, conservatorismul social sau economia sociala de piata (un model economic ce imbina libertatea pietei cu egalitatea sociala) sunt idei, valori, principii ce definesc curentul popular. Ele traseaza liniile directoare ale actiunilor pe care organizatia politica la care PLD doreste sa se afilieze le intreprinde in spatiul public.

Inscrierea formatiunii conduse de Theodor Stolojan in cadrul curentului popular necesita mai mult decat o asumare declarativa a unui "pattern" (model) valoric.

Identitatea ideologica a unui partid nu este un dat. Ea se construieste in timp si presupune confirmari periodice. In acest moment singurul element de compatibilitate intre PLD si PPE ce poate fi distins cu claritate (la nivelul mesajelor publice si a documentelor cu caracter programatic) este reprezentat de obiectivul platformist privind reorganizarea administrativ-teritoriala a Romaniei (regiuni conduse de catre un guvernator, care sa aiba adunari regionale cu rol de parlament si consilii regionale cu rol executiv).