Cand doar antibioticele nu mai ajuta

Postat la 10 martie 2006 1 afişăre

La doi ani de la intrarea sub umbrela gigantului elvetian Novartis, afacerile slovenilor de la Lek pe piata romaneasca a medicamentelor arata din ce in ce mai rau. Simptome: scaderea drastica a cotei de piata. Solutii: eventual alte achizitii.

La doi ani de la intrarea sub umbrela gigantului elvetian Novartis, afacerile slovenilor de la Lek pe piata romaneasca a medicamentelor arata din ce in ce mai rau. Simptome: scaderea drastica a cotei de piata. Solutii: eventual alte achizitii.

 

Adapostirea sub o umbrela mare de ploaie ajuta daca afara e vreme rea. Dupa aceea, umbrela devine inutila, ingreunand miscarea. Cam astfel se pot rezuma cei doi ani ai Lek Romania in cadrul Novartis. Istoria incepe de fapt in 2000, cand un grup de medici romani cu initiativa vindea pentru 10 milioane de dolari o fabrica de peniciline din Targu - Mures, PharmaTech, catre o companie slovena cu ambitii regionale. Compania era Lek, iar achizitia ii propulsa pe sloveni in pozitia de producatori autohtoni in Romania, dupa ce mai multi ani se multumisera cu cea de reprezentanta.

 

Fabrica a fost integrata rapid in grup iar rezultatul a fost o cota de piata cumulata a celor doua companii de 3,9%, in conditiile in care primul competitor, grupul britanic GlaxoSmithKline detinea 11,5% din piata. 

 

Slovenii au intrat rapid "in paine" si au decis sa nu se multumeasca doar cu atat, demarand un proiect de constructie a unei fabrici noi de cefalosporine. Numai ca in 2002, consolidarea inevitabila a fragmentatei industrii mondiale de medicamente avea sa ajunga si la Ljubljana. Acolo unde Daniel Vasella, seful Novartis (acum al saselea jucator mondial) si Metod Dragonja, presedintele Lek au decis ca slovenilor le va sta mai bine sub aripa grupului elvetian. Iar Lek a fost cumparata astfel de Sandoz, divizia de medicamente generice (fara patent) a Novartis. In Romania, primul efect al preluarii apare dupa cateva luni: schimbarea profilului de fabricatie al noii fabrici Lek. Aceasta urma sa nu mai produca cefalosporine, pentru care, Sandoz avea suficiente capacitati, ci macrolide (o clasa mai avansata de antibiotice), precum eritromicina sau azitromicina. Noua fabrica trebuia sa devina centrul de competenta al Sandoz pe macrolide.

 

Ce s-a intamplat insa pe piata interna la doi ani de la preluare? De la peste 4%, nivelul din 2002, cota de piata cumulata Sandoz - Lek in 2004 a scazut la 3,3%. "Vanzarile cresc cu 20% in fiecare an, insa nu ne aflam pe segmentul bun de piata", spune Tomislav Cuk, country manager al Sandoz pentru Romania.

 

Intr-adevar, intrarea in Sandoz nu a adus multe lucruri bune pentru Lek in Romania. Portofoliul de produse nu s-a largit aproape deloc iar grupul depinde in continuare in procent de 80% de vanzarile de antibiotice. Segment in plina scadere pe piata romaneasca: de la o pondere de 25% in 2002 din punct de vedere cantitativ, antibioticele au scazut la circa 20% in prezent. Mai plastic spus, Sandoz se afla acum cu aproape toata greutatea corpului intr-o barca ce se scufunda.

 

Solutia ar fi largirea rapida a portofoliului cu medicamente cardiovasculare, pentru sistemul nervos central sau musculoscheletic. Un segment de piata important dar neexploatat deloc de Sandoz - Lek este de asemenea cel al OTC-urilor, adica medicamentele fara prescriptie.

 

Alta solutie ar putea fi achizitia unui producator roman cu pozitie importanta pe segmentele mentionate: jucatori mari precum Sicomed Bucuresti sau Terapia Cluj sau medii precum Labormed Pharma.

 

"Nu excludem varianta achizitiilor de companii sau extinderilor tehnologice ale capacitatilor existente", a declarat pentru BUSINESS Magazin Andreas Rummelt, directorul general al Sandoz.

 

Raspunsul este insa unul general. De la inaltimea vanzarilor globale de 3 miliarde de dolari din 2004 ale Sandoz, divizia din Romania (cu cele 30 de milioane de dolari ale sale) aproape ca nu se vede.

 

La fel, in cei circa 28 de miliarde de dolari ai Novartis (vanzarile din 2004), nici Sandoz nu inseamna mult: doar putin peste 10%. Si asta in conditiile in care este singura divizie a Novartis care a inregistrat scaderi ale profitului. Si nu oricum, ci cu 50%.

 

A fost pariul pe generice al lui Vasella gresit? Va renunta elvetianul la o divizie care teoretic ar trebui sa anuleze efectul expirarii patentelor la medicamentele originale in viitor, dar care in prezent pierde teren din cauza concurentei acerbe cu companiile indiene sau chinezesti, cu costuri mai mici?

 

"Nu vrem sa vindem Sandoz", spunea saptamana trecuta, la Basel (cartierul general al Novartis), Vasella. Lucru care nu ii incalzeste insa prea tare pe managerii din Romania. Care se uita cum intrarea intr-un grup international nu aduce numai beneficii. De fapt, probabil multi dintre ei nici macar nu isi mai aduc aminte care ar fi trebuit sa fie acestea.

 

Laurentiu Ispir -  Basel, Elvetia

Urmărește Business Magazin

/opinii/cand-doar-antibioticele-nu-mai-ajuta-979297
979297
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.