Pepsi are un efect ciudat asupra oamenilor. Compania, nu bautura. Asa se explica de ce acum 18 luni presedinta PepsiCo, Indra Nooyi, in momentul in care a aflat ca va fi urmatorul CEO al companiei americane, s-a urcat in primul avion in directia Cape Cod acolo unde Mike White, principalul ei contracandidat pentru aceasta functie, se afla in vacanta. Cei doi au lucrat cot la cot vreme de cativa ani la rand. Amandoi au fost CFO in cadrul Pepsi si erau priviti ca stele al lumii de business in devenire. Amandoi iubesc muzica. Atunci cand au fost dati afara dintr-o sedinta de board, cu o luna inainte, in timp ce viitorul lor era discutat de boardul de management al PepsiCo, cei doi au mers impreuna la musical-ul "Jersey Boys" pe Broadway si au fredonat impreuna toate cantecele lui Frankie Valli. In timp ce avionul lui Nooyi ateriza in Cape Cod, White o astepta la aeroport cu o scrisoare prin care ii transmitea felicitarile lui. De acolo au plecat impreuna la o plimbare pe plaja. Cand au ajuns inapoi la casa de vacanta a lui White, acesta a inceput sa cante la pian in timp ce Nooyi l-a acompaniat vocal. Inainte ca aceasta sa se urce in avionul de intoarcere au iesit in oras la o inghetata. "Spune-mi ce trebuie sa fac ca sa te pastrez in companie si o voi face", ii spunea ea atunci, dupa cum scrie revista Fortune, vechiului sau coleg care era vicepresedinte la acel moment, iar White i-a promis ca se va gandi. Chiar daca o asemenea scena nu pare a-si gasi locul pe taramul hipercompetitiv al top-managementului, la PepsiCo nu reprezinta nimic iesit din comun. De aceea ultimii trei CEO ai PepsiCo, toti buni prieteni, si-au unit fortele cu Nooyi pentru a-l pastra pe White la carma companiei. Ea a recunoscut chiar ca a rugat board-ul sa ii mareasca compensatiile lui White astfel incat sa fie aproximativ egale cu ale sale, care in anul 2006 s-au ridicat la cifra de 7,1 milioane de dolari. White era cu adevarat un om pe care Pepsi nu voia sa il piarda: cel mai bun director operational (COO) al companiei si genul de om indispensabil in cazul unui eventual declin. In final White a decis sa ramana si cand a fost randul lui, o saptamana mai tarziu, sa ia cuvantul pentru a anunta angajatilor numirea Indrei in fruntea companiei, despre colaborarea lor el a spus doar atat: "Eu cant la pian si Indra canta". Nooyi nu a ramas nici ea mai prejos in declaratii: "N-as putea sa il tratez pe Mike altfel decat ca pe un partener. El ar fi putut fi cu usurinta CEO", spunea ea. Si nu s-a limitat la comunicarea verbala a acestei relatii de parteneriat: la toate sedintele ea are grija ca White sa fie asezat in dreapta ei.

Poate ca acest scenariu este destul de strain modului tipic in care un nou CEO isi preia functia, insa nici Indra Nooyi nu este un CEO obisnuit. Un produs al originii sale indiene combinat cu valorile de familie ale PepsiCo in ceea ce priveste pepiniera lor de executivi, Indra nu pune accent pe bani sau cuantumul compensatiilor sale, ci mai degraba pe cuantumul provocarii care i se asterne in fata. Nu se rusineaza sa ceara ajutor sau un sfat atunci cand are nevoie de el. Are 52 de ani si nu se asteapta ca acesta sa fie ultimul ei job. Bunul ei prieten Henry Kissinger, celebrul ministru de externe american, crede ca este doar o chestiune de timp pana cand aceasta se va muta in Washington pe o functie inalta, probabil chiar una de cabinet, iar Nooyi recunoaste ca la un moment dat i-ar placea ca acest lucru sa se intample. Este cosmopolita, riguros educata si un manager cu gandire strategica, cu mult mai interesata de pietele emergente din Rusia si China decat de asurzitoarele razboaie americane ale cola. O cina organizata de Nooyi la ea acasa ii are de obicei pe lista de invitati pe Tony Blair si diversi ministri din tari precum India sau Mexic pe langa businessman-ii obisnuiti. O vegetariana care de ani la rand vorbeste despre importanta alimentatiei sanatoase, Nooyi nu este prima persoana la care te-ai gandi ca poate conduce unul dintre cei mai mari producatori de sucuri carbogazoase si snacks-uri - insa tocmai de aceea nu este surprinzator ca ea vireaza compania intr-o directie noua.

PEPSI NOU, PEPSI VECHI

"Daca tot ce va doriti este sa pastrati directia si sa obtineti cresteri anuale de doua cifre si nimic altceva pe alaturi, atunci eu nu sunt persoana potrivita pentru a conduce aceasta companie", a spus ea. Pepsi-ul de astazi are o cu totul alta aroma. Vechiul Pepsi: Fritos si Cheetos. Noul Pepsi: Stacy?s Simply Naked (chips-uri din paine prajita) si Flat Earth (chips-uri din fructe si legume). Vechiul Pepsi: Diet Pepsi si Mountain Dew. Noul Pepsi: Naked Juice de rodie si afine si IZZE apa plata cu aroma de mandarina. Vechiul Pepsi: achizitii ciudate si complet nepotrivite precum North American Van Lines si Wilson Sporting Goods. Noul Pepsi: joint-ventures cu parteneri compatibili precum Lipton (ice tea imbuteliat) si Starbucks (frappuccino la doza metalica). Noul Pepsi este de fapt atat de departe de demodatele bule carbogazoase si atat de implicat in sectorul bauturilor necarbonatate, sanatoase(apa imbuteliata, bauturi pentru sportivi si ceaiuri) incat a reusit sa-si adjudece jumatate din piata americana, aproape de doua ori cota din aceasta piata a Coke, conform datelor revistei Beverage Digest. Si asta pentru ca Nooyi este o femeie care stie sa-si urmareasca prioritatile: a incredintat "razboaiele cola" unui manager italian, Massimo d?Amore, si a recrutat un endocrinolog renumit pentru a conduce departamentul de cercetare si dezvoltare, in timp ce ea a cheltuit anul trecut 1,3 miliarde de dolari pentru achizitia unor branduri "sanatoase" precum Naked Juice, un producator californian de bauturi pe baza de soia si sucuri organice. In timp ce piata americana bate pasul pe loc, businessul international al PepsiCo a crescut cu 22% anul trecut, de trei ori rata cresterii vanzarilor americane, acesta contribuind acum cu 40% din veniturile totale ale companiei care anul trecut au atins 39 de miliarde de dolari.

In conditiile in care o posibila recesiune ameninta Statele Unite, PepsiCo se pregateste pentru cea mai grea perioada cu care s-a confruntat in ultimii 10 ani. Preturile principalelor ingrediente, precum porumbul si uleiul, sunt in crestere, in timp ce noile sale produse, printre care sucurile premium se pot confrunta cu rezistenta consumatorilor mai atenti la buget decat la alimentatie. Intre timp rivalul etern al Pepsi, Coke, se pregateste sa reinvie razboaiele cola prin intermediul noilor sale produse cum sunt Coke Zero si proaspat-achizitionata linie Vitaminwater. Daca nu cu mult timp in urma in piata se discuta despre o presupusa oferta a PepsiCo facuta gigantului elvetian Nestl? pentru o fuziune care ar fi dat nastere unui mamut cu o valoare de piata de peste 250 de miliarde de dolari, Nooyi nu comenteaza dar recunoaste ca o asemenea posibilitate este exclusa in acest moment.

YUMMY, YUMMY, YUMMY

Indra Krishnamurthy Nooyi este una dintre acele rare persoane cu un CV deopotriva impecabil si incredibil. A crescut in orasul Chennai (fost Madras), pe coasta sud-estica a Indiei, fiica a unui contabil si a unei mame casnice care, povesteste ea, "ne-a spus ca putem conduce lumea intreaga atat timp cat avem grija si de focul din caminul nostru". Bunicul ei, fost judecator, era responsabil cu supravegherea temelor si a carnetului de note al fetelor, in timp ce in fiecare seara la cina mama le expunea lui Nooyi si surorii ei cate o problema mondiala si le incuraja apoi sa descopere o solutie de parca ar fi fost presedinti sau primi-ministri.

Desi familia sa era de religie hindusa, Nooyi a urmat cursurile unei scoli catolice, unde s-a remarcat ca debater avid si foarte buna jucatoare de cricket. Foarte hotarata, Indra i-a batut la cap atat pe parinti, cat si pe calugaritele de la scoala unde invata pana cand i s-a permis sa cante la chitara. Si-a facut apoi propria formatie de fete si au inceput sa cante rock, fiind astfel responsabila pentru formarea primei formatii rock din intreaga istorie a Manastirii Holy Angels. Desi fetele nu stiau sa cante decat cateva melodii, printre care "Proud Mary" si "Yummy, Yummy, Yummy", Nooyi povesteste incantata ca "au facut senzatie". Diplomele de master ale presedintei Pepsi sunt deopotriva de la Yale si Institutul Indian de Management din Calcutta, iar inainte de Pepsi a ocupat pozitii de planificare strategica atat la Motorola, cat si la Asea Brown Boveri. Se pregatea sa lucreze pentru Jack Welch la General Electric atunci cand fostul CEO al PepsiCo, Wayne Calloway, pe atunci membru in board-ul GE, a atras-o catre PepsiCo, spunandu-i ca aceasta companie are mai multa nevoie de ea decat GE. La scurt timp, in 1994, cuvintele lui Calloway s-au adeverit atunci cand s-a dovedit ca reteta de crestere a PepsiCo nu mai functiona: operatiunile din domeniul restaurantelor, care includeau Pizza Hut, Taco Bell si KFC, bateau pasul pe loc, in timp ce incercarea de a revendica o parte din cota de piata internationala a Coke - care obtinea atunci 71% din veniturile sale din pietele internationale, in timp ce PepsiCo doar 29% - a fost un dezastru. Nooyi a sfatuit conducerea sa renunte la restaurante si a condus anul urmator achizitia Tropicana, pentru 3,3 miliarde de dolari, si apoi achizitia in valoare de 14 miliarde a Quaker. Amandoua companiile au pus la dispozitia PepsiCo un generos portofoliu de branduri cu ajutorul carora putea sa isi schimbe reputatia. In 1998, cand Coca Cola parea ca nu se va mai opri din crestere, Nooyi a sustinut in fata board-ului o prezentare care diseca strategia rivalului, demonstrand ca rata de crestere a acestuia nu putea fi sustinuta. "Era un simplu tur de forta al Coke", isi aminteste Roger Enrico, CEO-ul de atunci al Pepsi, "si sunt convins ca atunci cu ajutorul Indrei am inteles mai bine strategia Coke decat ei insisi." Previziunile lui Nooyi s-au adeverit patru luni mai tarziu, cand actiunile Coke au inceput sa scada. La mijlocul anilor ?90 Enrico i-a cerut o strategie care sa faca din PepsiCo "corporatia-etalon a secolului 21". Nooyi a intocmit scenarii pe baza a ce s-ar intampla daca PepsiCo ar urma calea A, B sau C. "Am ales apoi una dintre cai, iar Quaker Oats reprezenta un punct de cotitura din acest drum", povesteste ea.

MANA CARE TINE MARKER-UL

Nooyi este faimoasa printre colegi pentru inten?si?ta?tea cu care face orice. Ea insista ca ziua de nastere a fiecaruia sa fie sarbatorita cu tort si entuziasm la serviciu... si toata lumea are mereu 35 de ani, indiferent a cata aniversare o sarbatoreste. Aparatul ei de karaoke este centrul de interes al fiecarei petreceri organizata la PepsiCo. Si, la fel cum ea trebuia sa se ridice la inaltimea unor standarde inalte in copilarie, Nooyi se asteapta ca toata lumea din jurul sau sa faca fata cu brio acelorasi asteptari. Presedinta Pepsi are in permanenta pe birou markere rosii, verzi si mov cu care insemneaza fiecare document care aterizeaza pe biroul sau. "Adnotarile mele sunt legendare - le-gen-da-re", spune ea cu un zambet. Ca de exemplu, "N-am vazut in viata mea o incompetenta mai crasa" sau "Absolut inacceptabil" subliniat de trei ori. Desi glumeste, angajatii sai, in speta cei care nu o cunosc indeaproape, sunt de-a dreptul speriati de asemenea retururi.

Una dintre asa-numitele sale scrisori de dragoste a speriat odata cateva secretare atat de tare incat Nooyi a trebui sa se duca personal sa le convinga ca sefii lor nu isi vor pierde serviciul. O alta legenda care circula pe holurile cartierului general al Pepsi se refera la momentul in care Nooyi i-a spus lui Hugh Johnston, care lucra pentru ea la strategia corporate, ca era imbracat ca un vagabond. In acel moment el pregatea un program de IT pentru companie si i-a replicat ca asa se imbraca oamenii din IT, fiindca nu ies din cladire. Cand acesta s-a mutat in sediul central al Pepsi, primul lucru pe care l-a facut Nooyi a fost sa il trimita la cumparaturi si i-a indicat magazinele din care sa isi cumpere noua garderoba. Periodic, sefa Pepsi organizeaza cine pentru membrii echipei sale si sotii sau sotiile acestora. O parte obligatorie a serii o reprezinta sesiunea de intrebari si raspunsuri la care insista sa primeasca intrebari din partea partenerilor angajatilor sai, asta deoarece ea spune ca intelege importanta sprijinului familiei atunci cand compania asteapta atat de mult de la tine. Foarte mult timp, spune ea, se trezea in fiecare dimineata cu un sentiment generalizat de vina. Cariera ei l-a obligat pe sotul sau, Raj, un MBA al Universitatii din Chicago cu specializari in inginerie electrica si industriala sa paraseasca o cariera in cadrul Hewlett-Packard la care tinea foarte mult pentru o profesie de consultant. "El ma ajuta. El ma sprijina. Raj este un om cu un suflet mare", spune ea. Iar calatoriile ei permanente au lasat urme in educatia fiicelor ei, lucru pe care Nooyi il regreta mai mult decat orice altceva. In timpul unei saptamani extrem de incarcate sefa Pepsi a primit un mail din partea fiicei ei de 15 ani, Tara. Nooyi si-a dat seama in ce ritm lucreaza doar in timp ce citea randurile fiicei sale: "Trebuie sa dormi mami! Asta e chiar ridicol deja! Daca vrei sa fie bine la Davos, trebuie sa dormi!".

Insa pentru aceasta asa ceva nu reprezinta nimic nou: intreaga sa viata a fost un lung sir de compromisuri si renuntari de sine pentru scopuri mai mari. In adolescenta ar fi facut orice pentru o chitara electrica, in schimb tatal ei i-a cumparat una acustica. Abia cu trei ani in urma si-a permis sa-si faca aceasta bucurie. "M-am dus si mi-am cumparat o chitara Fenders, o Yamaha cu 12 corzi, una acustica Gibson si inca una Martin", spune ea mandra. Apuca sa si cante la ele? Din cand in cand, recunoaste ea cu amaraciune. "Cant la chitara atunci cand vreau sa ma relaxez. Dar ca sa canti la chitara, trebuie

sa-ti tai unghiile mai intai", spunea ea cu tristete, uitandu-se la manichiura ei frantuzeasca. "Asa ca intr-una din zile am sa imi tai unghiile. Deocamdata, cant la chitara atunci cand mi le rod."