Marea problema a managerului de la Cluj este faptul ca deocamdata "investitorii" in devenire nu stiu clar ce fac fondurile de investitii autohtone sau la ce sunt ele bune si inca le asociaza cu scandalurile din trecut, de tipul FNI. Dar Hanga (35 de ani) e optimist. El a reusit sa faca schimbarea de mentalitate ce-i permite azi sa conduca unul dintre cele mai importante fonduri de investitii locale si stie ca se afla pe drumul cel bun. Problema este ca nu vrea sa fie doar un spectator, ci un contributor direct la acest proces de schimbare a mentalitatilor.

Se fereste sa spuna ca si-a programat drumul, dar stie ca propria cariera nu s-a intamplat pur si simplu. "A fost o evolutie naturala spre un domeniu care ma reprezinta si in care simt ca inca ma pot dezvolta si pe care stiu ca il pot ajuta, la randul meu, sa se dezvolte."

Crede ca in viata este foarte important sa ai sansa sa descoperi ceea ce ti se potriveste si sa faci ceea ce iti place. "Mai departe depinde de fiecare cat de mult se implica si cat de bine reuseste sa valorifice sansele care i se ofera."

El spune ca intrat in domeniul investitiilor pentru ca a considerat ca i se potriveste si nu crede ca a gresit. Spune ca Banca Transilvania a fost o alegere ce i-a oferit un mediu mai stabil intr-un moment in care piata era extrem de dificila si l-a ajutat astfel sa se si dezvolte. "Am ajuns aici la recomandarea unui prieten, il numesc asa, desi este o diferenta destul de importanta de varsta intre noi, care este implicat pe piata fondurilor de investitii si imi este acum competitor."

FAMILIA SI CARTEA

Deci a stiu sa-si valorifice oportunitatile. In paralel cu profesia de inginer (pe care a practicat-o vreme de un an), a urmat cursurile unei scoli postuniversitare de management. Era un proiect demarat de Catedra de Inginerie Economica a Universitatii Tehnice din Cluj, pe structura unui MBA. In cele din urma nu a fost si inregistrat ca atare, dar important e ca plecase pe un drum bun. "Cred ca m-a ajutat cel mai mult in cariera atat prin oamenii pe care i-am cunoscut, cat si prin faptul ca m-a ajutat sa-mi completez cunostintele din domeniul tehnic cu cunostinte din sfera economica si a gestiunii afacerilor."

Dar pana la rezultat a contat mult motivatia si "ce", dar mai ales "cine" l-a determinat sa urmeze cursul respectiv. La acel moment, tatal sau, la baza tot inginer, conducea Industria Sarmei Campia Turzii si a simtit foarte bine ca pentru a reusi in societatea care tocmai se forma, cunostintele tehnice nu mai erau suficiente. Impulsul pe care i l-a dat atunci a influentat decisiv tot ceea ce a urmat in evolutia sa profesionala. Un alt atu a fost unul dintre profesorii sai din acel program, Petru Prunea, actualul presedinte al societatii de brokeraj SSIF Broker Cluj, care tocmai isi infiinta afacerea din domeniul brokerajului. Astfel, in 1997, spre finalul cursului, a decis sa se desparta de activitatea de productie si sa se indrepte spre ceva nou: brokerajul si investitiile. A trecut la Broker (actualul SSIF Broker), ca analist si administrator de portofoliu, pana in 1998. A prins atat perioada de exuberanta din prima jumatate a lui 1997, dar si corectia majora pe care a suferit-o piata romaneasca de capital incepand cu toamna aceluiasi an, si care s-a intins pana in 1999. "O perioada in care am invatat multe lucruri noi, o perioada care mi-a folosit extrem de mult tocmai pentru ca a fost dificila si solicitanta."

IN PRIMA LINIE

Dar in 1999 era deja in Banca Transilvania, intr-un departament numit Piata de Capital care se ocupa de investitiile directe ale bancii in actiuni cotate, dar care era cat se poate de "subtire", fiind format din doar doi angajati. "Am avut sansa atunci de a intra poate in singura banca de pe piata romaneasca care se uita la genul acesta de plasamente. Chiar daca erau nesemnificative, raportat la activele totale." De aici lucrurile au decurs natural atat pentru banca, cat si pentru el: activele administrate au crescut in fiecare an, cu randamente superioare celor oferite de plasamentele in credite sau alte instrumente cu venit fix, iar Hanga si-a continuat in paralel studiile printr-un alt program postuniversitar, de data asta al Universitatii Babes Bolyai. Cand Banca Transilvania a inceput sa creasca agresiv, incepand din 2002, Hanga a tinut si el pasul. Performantele din ce in ce mai bune, si increderea managementului bancii in potentialul segmentului de administrare a activelor au condus, in 2004, la decizia de a iesi in intampinarea clientilor cu o societate specializata. Asa s-a nascut, in 2005, BT Asset Management, proiect in care a fost implicat de la inceput, iar acum il conduce de pe pozitia de director general. "BT Asset Management s-a nascut ca o dezvoltare fireasca a grupului, iar faptul ca s-a intrat pe aceasta piata printr-o dezvoltare de la zero, si nu printr-o achizitie, a fost o dovada de incredere din partea conducerii BT." El a condus proiectul inca de la inceput si a incercat sa construiasca o echipa valoroasa. "Rezultatele de pana acum arata ca am reusit, desi suntem abia la inceput. Piata fondurilor va cunoaste probabil o dezvoltare accelerata in urmatorii ani, iar mentinerea in top nu va fi o sarcina usoara." Dar Hanga da chiar impresia ca nu se asteapta ca ceva ar putea sa fie usor sau sa se intample de la sine. "Cand alegi sa construiesti ceva, alegerea asta este costisitoare din punct de vedere al timpului. Dar atat timp cat faci ceea ce-ti place, nu mai este o problema." Cel mai mare consumator de timp se cheama informarea, pentru ca indiferent daca se afla la birou sau in alta parte, trebuie sa fie conectat la ce se petrece in jurul lui. "Asta e cea mai mare provocare si cea care nu te lasa sa te desprinzi, sa te deconectezi." In plus, mai e si responsabilitatea pe care o simte ca administrator de fond, un sentiment ce nu se poate compara cu administrarea propriilor bani, pentru ca oamenii aceia se bazeaza pe el. "Este important sa simti ca ai facut tot ce ai putut intr-un anumit context si ca ai luat deciziile pe care tu le-ai considerat ideale pentru clienti."

RANDAMENTUL NOSTRU, STAPANUL NOSTRU

Piata devine tot mai competitiva si incepe sa fie dominata de grupurile bancare. In acest moment liderul pietei este BCR Asset Management, iar BT Asset Management este pe pozitia a doua, urmat de Raiffeisen si Bancpost. Piata cea mai importanta este cea a fondurilor deschise de investitii, unde BT Asset Management ocupa tot locul secund, cu o cota de 14,7% la finele lui februarie. Pe segmentul fondurilor inchise, BT Invest detine o cota de 7%, cu un randament de 31,2%, cel mai ridicat din piata.

Hanga spune ca pentru fondurile deschise (BT Maxim, BT Clasic, BT Index) nu exista o limita minima a investitiei si ca lumea uita ca fondurile de investitii sunt produse de retail ce se adreseaza clientilor obisnuiti. "Imaginea acestor instrumente este putin deformata la noi. Probabil ca multi dintre clientii potentiali le privesc in acest moment ca si produse de investitii, produse de lux, dar nu este tocmai asa. Fondurile de investitie sunt o alternativa de economisire, impreuna cu depozitele bancare clasice, avand un grad de risc mai mare (diferentiat in functie de tipul de fond), dar si un castig potential mai mare."

Potrivit raporturilor UNOPC (Uniunea Nationala a Organismelor de Plasament Colectiv, asociatia administratorilor de fonduri din Romania), peste 80.000 de romani investesc in fondurile de investitii romanesti, ceea ce inseamna 0,4% din populatia activa, comparativ cu peste 10% pe pietele dezvoltate. Subpenetrarea este si mai evidenta daca raportam activele fondurilor deschise de investitii la Produsul Intern Brut: 0,3% in Romania, fata de aproape 7% in Ungaria si Slovacia, 11% in Grecia si peste 15% pe pietele dezvoltate.

EFECTELE FNI SI UN SFAT

De ce nu sunt mai bine promovate aceste produse ? " Este vorba de costuri. Volumul pietei este inca mic si societatile de administrare nu isi pot asuma costurile mari cu promovarea. Este un cerc vicios aici, dar nu cred ca va mai dura mult timp de acum incolo."

Dar subpenetrarea are si alte cauze, nu doar lipsa promovarii, iar una dintre cele mai importante este lipsa de incredere cauzata de scandalurile din trecut, dintre care cel mai mediatizat a fost cazul FNI. O mare parte dintre potentialii clienti inca nu sesizeaza ca lucrurile

s-au schimbat semnificativ si ca piata e controlata de grupurile financiar-bancare, iar supravegherea si controlul sunt suficient de stricte pentru a elimina riscurile, altele decat cele care sunt legate direct de evolutia pietei. Iar direct de evolutie este legata scaderea din ultimele 9 luni de pe Bursa. Dar Hanga atrage atentia asupra unui lucru paradoxal: faptul ca in domeniul investitiilor, aproape toata lumea vrea sa cumpere atunci cand preturile sunt mari, pentru ca randamentele se raporteaza la trecut, la ceva ce s-a intamplat. In perioade ca si aceasta, cand preturile sunt mici, apare reactia inversa, exista o reticenta la cumparare. "Dar acestea sunt ciclurile economice normale. Realitatea este ca cine cumpara in perioade ca aceasta are o probabilitate mult mai mare de a avea un castig semnificativ decat cei care cumpara scump cand piata creste."

SA NE MUTAM CU TOTII LA CLUJ!

"Clujul este unul dintre cele mai active orase din tara dupa Bucuresti." Si, daca ne luam dupa sectorul financiar, cine il poate contrazice? "Avem aici o banca, Banca Transilvania, numarul 4 in piata, si una dintre putinele cu sediul central in afara Bucurestiului. Avem patru societati de administrare a investitiilor, singurele din afara Capitalei, dintre care BT Asset Management ocupa pozitia a doua pe piata, si cinci societati de brokeraj, dintre care doua sunt situate intre primele cinci societati de brokeraj din tara (BT Securities ocupa pozitia a treia). Sectorul imobiliar cunoaste o dezvoltare exploziva, investitiile straine sunt semnificative, iar infrastructura se dezvolta si ea accelerat. Pe scurt, este o zona foarte activa, iar dezvoltarea infrastructurii de transport aerian si auto va sprijini aceasta dezvoltare pe termen lung." "Cu alte cuvinte, 'life is beautiful', viata este frumoasa aici si cred ca va deveni si mai frumoasa."...Si mai e si fotbalul...

CIFRE

2 milioane de euro, veniturile totale ale BT Asset Management in 2007;

1,3 milioane de euro, profitul grupului in acelasi interval;

500 de mii de euro, cifra de afaceri pe 2006;

210 mii de euro, profitul obtinut in 2006;

2800 este numarul clientilor fondului de investitii.

AM BANII, UNDE II INVESTESC?

Daca am 100.000 de euro si vreau sa-i investesc prin BT Asset Management, am de ales intre patru fonduri: trei fonduri deschise, fara limita minima a investitiei, BT Clasic (pentru conservatori), BT Maxim si BT Index (pentru cei cu o abordare mai agresiva in vederea unui randament mai bun) si un fond inchis, BT Invest, produs ce se adreseaza clientilor cu venituri mai mari si unde investitia minima este de 100.000 de lei (aproximativ 30.000 de euro). BT Invest plaseaza pana la 20% din active in actiuni ale societatilor necotate, dar care intentioneaza sa se listeze, deci intr-o zona unde randamentul este mai mare. BT Invest ar putea fi listat la Bursa daca in urmatorii 2 ani atrage volumul necesar de resurse.