1. Stimularea creării de locuri de muncă prin sprijinirea dezvoltării IMM-urilor, a activităţilor antreprenoriale, atât numeric (România ar trebui să ajungă măcar undeva la 35 de întreprinderi la mia de locuitori), cât şi ca rezultat economic de valoare adaugată (prin suport pentru întreprinderi din industriile creative, bazate pe tehnologie).

2. Stimulente fiscale ca reducerea CAS, reducerea TVA (fie pe ansamblu, fie măcar pe anumite categorii de produse şi servicii), continuarea comasării diverselor taxe.

3. Susţinerea creării şi dezvoltării de capital, prin fonduri de investiţii mixte (e.g. cu contribuţii financiare mixte, guvernamentale şi private, dar cu management privat), prin susţinerea activităţilor de business angels şi orice alte tipuri de investiţii risk capital, care ar trebui să primească un incentive, inclusiv din partea guvernului. Atât la nivel guvernamental cât şi la nivel nonguvernamental, eforturile ar trebui să fie în continuare focalizate pe dezvoltarea culturii şi educaţiei antreprenoriale.

4. Stimularea consumului intern, care a fost efectiv inhibat în mod exagerat în ultimii ani; o economie cum este cea românească nu are cum să susţină ritmuri de creştere economică de 4-5% pe an, în lipsa dezvoltării asemănătoare a consumului intern, care este una dintre cele mai importante surse de creare şi creştere a PIB; consumul poate fi stimulat direct prin susţinerea creditării, dar şi indirect prin stabilitate monetară, prin creşterea veniturilor medii, prin susţinerea educaţiei financiare a întregii populaţii.